Contextul european țintit spre orizontul anului 2020

După agenda Europa 2020, care a evaluat evoluția după criza din deceniul precedent, s-a elaborat Agenda Digitală pentru Europa care are 7 domenii identificate pentru eforturi viitoare de stimulare a creșterii economice și a numărului de locuri de muncă în Europa (varianta revizuită publicată pe 18 December 2012):

   

1.Crearea unui nou și stabil mediu de reglementare pentru comunicațiile de banda largă

1. Create a new and stable broadband regulatory environment.
2.O nouă infrastructură publică digitală prin  credite avantajoase      2. New public digital service infrastructures through Connecting Europe Facility loans
3.Lansarea unei mari coaliții pentru abilități digitale și locuri de muncă                             3. Launch Grand Coalition on Digital Skills and Jobs
4.Propunere UE pentru o strategie și o  directivă de securitate informatică               4. Propose EU cyber-security strategy and Directive
5.Actualizarea cadrului European de   protecție a proprietății intelectuale                5. Update EU's Copyright Framework
6.Accelerarea realizării de “cloud computing” prin  achiziții în sectorul public    6. Accelerate cloud computing through public sector buying power
7.Lansarea unei noi strategii industriale  de  cooperare –“Un Airbus al  microprocesoarelor”                                     7. Launch new electronics industrial strategy – an "Airbus of Chips"

http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-12-1000_en.htm (accesat pe 16 decembrie 2013)

 Implementarea completă a acestei Agende Digitale va crește PIB European cu 5% sau 1500 Euro pe persoană, în următorii 8 ani, prin creștere investițiilor, imbunătățirea competențelor forței de muncă în utilizarea TIC, abilitarea sectorului public de a inova și a se reforma în cadrul condițiilor pentru o economie pe Internet. În domeniul locurilor de muncă se urmărește o creșterea cu până la 1 million de locuri de muncă în TIC și 1.2 milioane locuri de muncă în domeniul creării acestei infrastructuri  cu o creștere de 3.8 milioane de noi locuri de muncă pe termen lung.Responsabil pentru implementarea Agendei Digitale este doamna Neelie Kroes vicepreședintă a Comisiei Europene (care din 2010 este comisar pentru Agenda Digitală) .

Digital agenda Targets (faceti click aici )

În același timp la nivel european se schițează următoarele tehnologii emergente de interes pe termen lung (2050), pentru direcționarea forței de muncă care trebuie pregătită în școlile de astăzi:

 http://ec.europa.eu/digital-agenda/futurium/en/content/new-economic-models

DOMENII

 

·        Imprimarea 3 D

·        3D Printing

·        Egalitate Digitală

·        Digital Equality

·        Modele economice și creștere durabilă

·        Economic Models and Sustainable Growth

·        Societatea hidrogenului

·        Hydrogen society

·        Viitorul cercetării și inovării industriale și comerciale

·        Futures of Industrial and Commercial Research and Innovation

·        Meserii viitoare ale noilor modele de bunăstare

·        Future of Jobs and New Welfare Models

·        Sisteme globale ale stiinței și viitorul nostru

·        Global Systems Science and Our Futures

·        Ubicuitatea și învățarea pe tot parcursul vieții

·        Ubiquitous and Life-Long Learning

·        Viitorul fuziunii nucleare

·        Future of Fusion

·        Tehnologie și servicii în spațiul cosmic

·        Space-based technology and services

·        Îmbunătățirea evoluției umane

·        Evolving human enhancement

·        Creșterea dezvoltarea de noi materiale prin biomimetism

·        Increasing Development of New Materials via Biomimicry

·        Apogeul automobilelor electrice

·        Rise of fully electric vehicles

·        Tendințe în creșterea valorii adăugate în lanțul agricultură –industrie alimentară

·        Trends in the Agri-Food Value Chain

·        Inovatii în producerea și stocarea energiei

·        Innovations in Energy Harvesting and Storage

·        Inovații în producția de energie “verde” și cu emisii scăzute

·        Innovations in Green and Low-Emissions Energy Production

·        Tendințe în schimbarea climei

·        Trends in Climate Change

·        Tendințe în aprovizionarea cu  materii prime și managementul resurselor

·        Trends in Raw Material Supply And Resource Management

 

Ceea ce pentru UE este vazut ca posibil pentru orizontul anului 2050, în SUA sunt considerate ca industrii profitabile pentru deceniul viitor. Astfel încât privind la nivel mondial se prefigurează la orizontul anului 2025 câteva tehnologii care vor cere muncitori specialiști:

2025 technologies (faceti click aici )

sursa  http://www.mckinsey.com/insights/business_technology/disruptive_technologies (accesat pe 16 decembrie 2013)

        Se observă că toate domeniile sunt axate pe cercetare  și pe munca cercetătorilor. În județul Botoșani sunt 11 cercetători, ceea ce ridică câteva întrebări privind capacitatea de creștere a competitivității economice la nivelul întreprinderile locale pentru a ajunge la nivelul mediu european.

 

Contextul regional

În altă ordine de idei, Produsul Intern Brut județean pe cap de locuitor este cam jumătate din media celui regional, care la rândul său este aproximativ jumătate din media celui național. La nivelul UE 27, în 2010, Regiunea de dezvoltare Nord Est era cotată cu 29% din PIB/cap de locuitor, iar România cu 47%. sursa http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/1-21032013-AP/EN/1-21032013-AP-EN.PDF

sursa http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tsdec100&language=en

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&plugin=1&pcode=tsdec100&language=en

Valoarea produsului intern brut, pe judeţe din regiunea Nord Est

Tab.1 Valoarea PIB la nivelul regiunii                                              milioane lei, preţuri curente

CAEN Rev. 1

 

2002

2003

2004

2005

2006

2007

Total/Național

152017.0

197427.6

247368.0

288954.6

344650.6

416006.8

Nord - Est

18930.9

24415.5

29430.2

33265.8

38429.9

45990.1

Bacău

4486.6

5690.1

7139.4

7510.4

8506.0

9846.2

Botoşani

1821.7

2350.9

2642.5

3109.8

3561.3

4737.6

Iaşi

4681.4

6164.4

7301.5

8669.3

10040.6

12071.9

Neamţ

2656.2

3284.2

4233.0

4952.4

5852.7

6659.7

Suceava

3647.4

4579.9

5470.0

6244.7

7054.5

8864.8

Vaslui

1637.6

2346.0

2643.8

2779.2

3414.8

3809.9

 

și CAEN Rev.2 /

 

2008

2009

2010

Total/Național

514700.0

501139.4

523693.3

Nord - Est

55021.9

54408.4

55669.0

Bacău

11972.1

11784.8

12134.6

Botoşani

5556.7

5530.0

5464.8

Iaşi

15058.0

14806.3

16122.8

Neamţ

7613.2

7403.2

7190.3

Suceava

9765.4

10066.6

9959.9

Vaslui

5056.5

4817.5

4796.6

 

 

Contribuţia judeţului Botoşani la valoarea adăugată brută, totală şi sectorială

Un alt indicator important este participarea judeţelor la realizarea PIBR, respectiv la Valoarea Adaugată Brută Regională (VABR) totală şi sectorială.

În această analiză s-au luat în considerare domeniile (așa cum au fost definite de către Institutul Naţional de Statistică) care prezintă interes din punct de vedere al învăţământului profesional şi tehnic -TVET, respectiv agricultura, industria prelucrătoare, construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, transporturi, depozitare şi comunicaţii.

 

 (click aici)

 

Fig 1 Participarea la VABR a judeţului Botoşani, comparativ cu celelalte judeţe din regiune

 

Sursa: INS

Așa cum se poate observa în fig. 1, că în anul 2010 judeţul Iași a avut contribuţia cea mai mare la formarea VAB regional (apr. 27%). Judeţele cu cele mai mici contribuţii la VAB regional au fost Vaslui (apr. 9%) și Botoșani (apr. 10%).

Judeţul Botoşani are o contribuţie majoră la VABR doar în agricultură, cu o evoluţie relativ constantă. Aproape de media participării judeţene la VABR totală se situează participarea la VABR sectorială din hoteluri şi restaurante, acesta având o evoluţie oscilantă, iar în restul sectoarelor contribuţia fiind sub participarea la VABR.

Referitor la agricultură și la producția agricolă aș menționa problema vânzării producției agricole în contextul impunerii de discounturi(30-50%) și aplicarea de taxe (de ex taxă de raft) care scumpesc produsele românești pe rafturile supermarketurilor comparativ cu produsele aduse din alte țări cu agricultură subvenționată mai consistent.

Ceea ce pentru UE este vazut ca posibil pentru orizontul anului 2050, (http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/about-futurium)în SUA sunt considerate ca industrii profitabile pentru deceniul viitor. Astfel încât privind la nivel mondial se prefigurează la orizontul anului 2025  câteva tehnologii care vor cere muncitori specialiști:(http://www.mckinsey.com/insights/business_technology/disruptive_technologies)

 

Ca o primă concluzie la cele de mai sus, trebuie aplicată o creștere de 10% anual pentru PIB-ul județean timp de 10 ani pentru a junge la nivelul mediu regional și de încă 10 ani (total 20 de ani) pentru a ajunge la nivelul mediei PIB-ului național și de încă 10 ani (total 30 de ani)  pentru a ajunge la media europeană- cu condiția ca ei să stea pe loc

A doua concluzie este că trebuie găsite și abordate domeniile care permit o creștere de peste 10 % anual în următorii 20-30 de ani, și aici își arată utilitatea listarea domeniilor din Futurium (viața în 2050) redactat sub îndrumarea Comisiei Europene http://ec.europa.eu/digital-agenda/en/about-futurium . Doar cu titlul informativ menționăm că domeniul imprimantelor 3 D în cei 24 de ani de existență domeniul a cunoscut o creștere de de două cifre timp de 15 ani, de exemplu 28,3% în 2013.

 

(clic aici)

Fig 2. Evoluția domeniului imprimantelor 3D la nivel global

sursa http://www.wohlersassociates.com/

 

 

Bibliografie

 

 

*** Digital Agenda For Europe, Futurium,  http://ec.europa.eu/digital-agenda/futurium/en/content/new-economic-models 

*** McKinsey Global Institute, mai 2013, Disruptive technologies: Advances that will transform life, business, and the global economy

http://www.mckinsey.com/insights/business_technology/disruptive_technologies 

*** Plan Regional de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic  2009-2013, Regiunea Nord – Est

*** Planul Local de Acțiune pentru Dezvoltarea Învățămîntului Profesional și Tehnic 2009-2013, județul Botoșani

*** EUROPA 2020,O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

***Agenda Digitală pentru Europa https://ec.europa.eu/digital-agenda/digital-agenda-europe [Accesat 15 noiembrie 2013]

***Ultimate Guide to 3D Printing 2014, supplement to MAKE magazine, MAKE (ISSN 1556-2336)

***3D-Druck - Das Magazin, Verlag: vth (2013), ASIN: B00FH81AQ8

Peter Smid, 2013, CNC Tips and Techniques: CNC Tips and Techniques,ISBN-10: 0831134720

Chris Anderson, 2012, Makers: The New Industrial Revolution, ISBN-10: 0307720950

Hans Kief, Helmut Roschiwal, 2012, CNC Handbook-Practical CNC design, construction, and operation techniques, ISBN-10: 0071799486

Patrick Hood-Daniel, 2011, Printing in Plastic: Build Your Own 3D Printer , ISBN-10: 1430234431

James Floyd Kelly, Patrick Hood-Daniel, 2011, Build Your Own CNC Machine, ISBN-10: 1430224894

Karlo Apro, 2008, Secrets of 5-Axis Machining,  ISBN-10: 0831133759

Parker, Douglas, 2014, 3D Scanner 24 Success Secrets - 24 Most Asked Questions on 3D Scanner - What You Need to Know ,ISBN-10: 1488526842,

Kelly, James Floyd,2013, 3D Printing: Build Your Own 3D Printer and Print Your Own 3D Objects , ISBN-10: 0789752352

Barnatt, Christopher, 2013,  3D Printing: The Next Industrial Revolution, ISBN-10: 148418176X

Anna Kaziunas,2013,Make: 3D Printing: The Essential Guide to 3D Printers,  ISBN-10: 1457182939

Budmen, Isaac,2013,The Book on 3D Printing,  ISBN-10: 1489529446

Winnan, Christopher D, 2013, 3D Printing: The Next Technology Gold Rush - Future Factories and How to Capitalize on Distributed Manufacturing , ISBN-10: 1494213966

Winnan, Christopher D, 2013,Adventures in 3D Printing: Limitless Possibilities and Profit Using 3D Printers,  ISBN-10: 1494728745

Gordon Fisher, 2013, Blender 3D Printing Essentials, ISBN-10: 1783284595

Shillito, Ann Marie, 2013, Digital Crafts: Industrial Technologies for Applied Artists and Designer Makers,  ISBN-10: 1408127776

Larson, Joe, 2013, 3D Printing Blueprints, ISBN-10: 1849697086

Kelly, Kevin, 2013, Cool Tools: A Catalog of Possibilities ,ISBN-10: 1940689007

C. Warnier (Autor), D. Verbruggen/ Unfold (Autor), S. Ehmann (Autor), R. Klanten (Autor) , 2014, Printing Things: Visions and Essentials for 3D Printing , ISBN-10: 3899555163

Florian Vierling, 2013, Practical 3D | 3D practice , ISBN-10: 3000395822     

Winnan Christopher D., 2013,3D Printing: The Next Technology Gold Rush - Future Factories and How to Capitalize on Distributed Manufacturing,  ISBN-10: 1494213966

Gordon Fisher,2013,Blender 3D Printing Essentials, ISBN-10: 1783284595

Bell Charles , 2014, Maintaining and Troubleshooting Your 3D Printer, ISBN-10: 1430268093

Thornburg David , 2014,The Invent To Learn Guide to 3D Printing in the Classroom: Recipes for Success ,ISBN-10: 098915114X

Salinas Richard, 2014,3D Printing with RepRap Cookbook ,ISBN-10: 1782169881

Horvath Joan, 2014, Mastering 3D Printing, ISBN-10: 1484200268

http://www.blender.org/  [Accesat 8 octombrie 2014]

http://rab3d.com/tut_blender.php [Accesat 8 octombrie 2014]

http://www.mckinsey.com/assets/dotcom/mgi/Podcasts/Economically_disruptive_tech/MGI_Economically_disruptive_technologies.zip [Accesat 8 octombrie 2014]

http://en.wikipedia.org/wiki/Cnc[Accesat 8 octombrie 2014]

http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/flagship-initiatives/index_ro.htm [Accesat 8 octombrie 2014]

http://www.botosani.insse.ro/main.php?id=443 [Accesat 8 octombrie 2014]

http://www.neamt.insse.ro/cmsneamt/rw/resource/34r_produsul.htm[Accesat 8 octombrie 2014]

http://www.shopbottools.com/mMarkets/education.htm [Accesat 8 octombrie 2014]

http://www.100kschools.org/ [Accesat 8 octombrie 2014]

http://ec.europa.eu/digital-agenda/futurium/en/content/3d-printing [Accesat 8 octombrie 2014]