Comuna  Vorona

 

Date contact

Adresa postala: Primaria comunei Vorona

loc.Vorona, jud. Botosani, cod postal: 717475

tel: 0231/588643 

fax: 0231/588604

 

Scurt istoric al comunei Vorona

Prima atestare documentara a numelui de Vorona poate fi considerata data de 7 ianuarie 1403, cand Alexandru cel Bun daruieste Episcopiei Moldovei satul Averesti la Suceava si Hreatca, danie intarita cu ,,credinta panului Ion cel Batran de la Vorona”.

Vechimea localitatii este insa mult mai mare. Cercetarile arheologice au scos la iveala urme de vietuire inca din epipaleolitic. Cea mai importanta descoperire pentru epoca pietrei este asezarea tardemaziana de la Icuseni, din ,,Poiana Eroilor”. Pe locul numit „Teis” din vatra satului Vorona Noua s-a descoperit o cultura, apartinand epocii bronzului.

Spre marginea de est a satului Icuseni s-a descoperit o asezare din care au fost culese fragmente de ceramica apartinand epocii fierului, inceputului epocii migratiilor si perioadei feudalismului tarziu.

Satul Vorona a apartinut si hatmanului Luca Arbore, de Suceava in timpul; lui Bogdan, tatal lui Stefan ce Mare si a fost transmis urmasilor sai care la inceputul sec.al XVII-lea erau Dumitru Panici si sora sa Agathia.

In 1803, gasim 4 sate cu numele Vorona:Vorona paharnicului Vasile Crupenschi, Vorona lui C.Mustanta, Vorona Ciurci si Schitul Vorona.

Dupa 1918, satele comunei au facut parte din plasele Siret, Corni, Bucecea.

Apoi, dupa 1950 din raioanele Falticeni si Botosani.

Astazi, comuna Vorona, judetul Botosani, are in componenta urmatoarele sate: Vorona Noua, Chiscovata, Vorona Mare, Joldesti, Icuseni, Poiana, Vorona Teodoru si Vorona Dobrovolschi.

 

Pozitia geografica si delimitarea zonei

Comuna Vorona este asezata in partea de sud –vest a judetului Botosani, nu departe de confluenta raului Siret cu raul Suceava, la numai 22 km de municipiul Botosani si la 14 km de gara cea mai apropiata, Liteni, judetul Suceava.

Din punct de vedere matematic comuna Vorona este delimitata de traversarea paralelei 473637, latitudine nordica si a meridianului de 264128 longitudine estica.

Limita nordica este data de linia aproximativa cuprinsa intre albia minora a raului Siret si versantul vestic al dealului Gordaloaia, cedesparte comuna Vorona de comuna Corni.

Limita de vest este data de raul Siret care desparte comuna Vorona de comuna Fantanele din judetul Suceava.

Limita de sud cuprinsa intre albia minora a Siretului-la vest si pana in apropiere de Dealul Mare, la est, desparte aceasta zona de comuna Tudora.

Limita de est se afla in apropierea liniei de contact dintre Podisul Sucevei si Campia colinara a Jijiei, paralel cu soseaua asfaltata Botosani-Vorona Falticeni, apoi prin plina zona forestiera (dealurile Gordaloaia, Sihastria) despartind comuna Vorona de teritoriul comunei Criststi.

Intre limitele prezentate, comuna Vorona are o suprafata de 77,5 km².

 

Relieful

Activitatea economica din comuna Vorona a fost si este influentata de particularitatile formelor de relief, prin presenter unor zone microdepresionare, a unor culmi deluroase uneori prelungi, in partea de E, S-E si S cu orientare generala nord-sud.

Microdepresiunea in care este asezat centru comunei Vorona se afla situata la confluenta paraielor Poiana cu Vorona si Paraul Rosu, fiind o zona cu depozite de granulatie fina, existand pericolul tasarii terenului.

Alaturi de relieful structural, se intalnesc si forme de relief acumulativ, reprezentat prin sesuri, terase, etc.

Relieful acumulativ prezinta importanta deosebita intrucat detine ponderea cea mai mare in circuitul agricol.

Sectorului S, S-E, ii corespund forme de relief (dealurile Chiscovata, Cernisa, Plesu, La Bolohani, Ticlau, Zarna), care luate in ansamblu au energie destul de mare, cu versantii pe unele portini afectati de procesul degradarii. Orientarea generala a versantilor E, S-E (Chiscovata, Ciresului, Bulhac), ca si pantele putin inclinate, au permis dezvoltarea sectorului pomicol.

Alternanta de argile si nisipuri  pe fruntea crestelor(Bursuc, Humarie, Gulceni, Cernisa, Bulhac), determina aparitia alunecarilor de teren, care afecteaza suprafete importante din zona.

 

Clima

Comuna Vorona are in ansamblu o clima temperat-continentala moderata, cu influente ale maselor de aer subatlantice, ce prelungesc anotimpul rece.

Valea Siretului permite patrunderea si canalizarea maselor de aer pe directia N-S.

Durata de stralucire a Soarelui este de aproximativ 1.800 ore annual(minima in 24 ore a fost inregistrata la 11 ianuarie 1952).

Temperatura medie este de 7,8°C, ceea ce ne indica ca aceasta zona, sub raport termic, apartine climatului temperat continental de podis.

Inflorirea pomilr este intarziata uneori datorita temperaturilor scazute ce se inregistreaza in lunile martie(1,5°) si aprilie(8,1°).

In ultimii 8-10 ani s-au produs perturbari climatice, nerespecandu-se manifestarile meteorologice specifice anotimpurilor. Perioada de iarna se caracterizeaza prin alternante de perioade reci urmate de perioade calde afectand puternic ciclul vegetal.

Anotimpurile intermediare primavara, toamna cu elementele specifice de temperatura, precipitatii si vanturi-aproape ca au disparut, trecerea de la anotimpul rece la cel cald si invers facandu-se brusc.

A scazut foarte mult cantitatea de precipitatii, perioadele de seceta sunt prelungi, (din aprilie pana-n iulie si din septembrie pana-n noiembrie). Ca urmare a acestor fenomene cumulatiile de apa subterana sunt mici existand pericolul epuizarii treptate a apei subterane la nivelul pana la care a fost interceptata prin fantani.

 

Apele de suprafata si subterane

Apa a fost si este un factor natural cu rol determinant in dezvoltarea de-a lungul anilor a unor activitati cu caracter economic.

Prezenta apei potabile a constituit o conditie pentru existenta asezarilor, uneori vetrele fiind amplasate pe terenuri nefavorabile, daca acestea asigura apa necesara omului si dezvoltarii economiei.

Principala artera hidrografica care duneaza comuna, este raul Siret care curge prin vest, facand granita spre comuna Fantanele in vest.

Primeste ca afluent pe paraul Vorona cu Poiana, Chiscovata, Paraul Satului, Paraul Rosu. Panta redusa a tuturor apelor curgatoare, de aproximativ 1% , determina cresterea debitelor in perioadele ploioase, provocand inundatii.

Alimentarea apelor subterane este numai in precipitatii care in ultimii ani fiind cantitativ mici au dus la scaderea nivelului apelor din fantani, uneori chiar secarea lor.

Analiza apelor subterane a stabilit ca acestea sunt dure si cu un continut mare de nitriti, recomandandu-se asigurarea alimentarii cu apa prin retea alimentata-fie din raul Siret fie prin amenajarea unor coptari (dealul Chiscovata sau Icuseni).

 

Vegetatia si fauna

Caracteristica comunei Vorona este vegetatia si fauna de silvostepa.

Padurile ocupa o suprafata importanta, circa 27% din suprafata comunei, adica 2293 ha. Cea mai mare suprafata o ocupa padurile de fag, cu specia Fagus silvatica, alaturi de care mai creste si carpenul  (Carpenus orientalis), artarul(Aur compestre), mesteacanul (Betula pubescens) etc.

In padurea Vorona, in zona numita la Ramnice, au fost gasite exemplare de papucul doamnei si crinul de padure.

Pasunile si fanetele naturale dupa 1989 au fost transformate in  parte in terenuri agricole si fiind amplasate pe pante inclinate au grabit procesele de degradare prin aparitia de alunecari, ravene si ogase.

Fauna specifica apartine silvostepei si stepei cu elemente de rozatoare (harciog, popandai, soareci, iepuri) precum si mamifere mai mari intalnite in padurea de foioase (caprioara, mistret, vulpe, bursuc, veverita etc).

In zona se intalneste o lume variata a pasarilor, a fluturilor si insectelor.

 

Potentialul etno - turistic 

Vechimea asezarilor, stabilitatea populatiei, situarea sa intr-o zona de tranzit au amplificat si imbogatit cultura spirituala a acestei comune.

O parte a valorilor sale aristice s-au faurit sub obladuirea Manastirii Vorona, iar cealalta parte reprezinta o sinteza a unor mentalitati si atitudini ce s-au dezvoltat in timp.

Potentialul etno-turistic al Voronei si al zonelor limitrofe (Codrii Voronei, Valea Siretului, Manastirea Vorona, Manastirea Sihastria Voronei, Conacul medieval de la Joldesti, Memorialul ,,Raluca Jurascu” fac ca aceasta asezare sa incante sufletul si inima privitorului. La toate acestea se adauga traditiile folclorice, extrem de bogate si variate si valorificate in actiuni de anvergura nationala si internationala:

- la 8 septembrie Festivalul folcloric interjudetean ,,Serbarile Padurii” ajuns la a XXXI-a editie;

- luna iunie Festivalul International al Cantecului, Dansului si Portului Popular ,,Mostenite din batrani”-festival folcloric pentru copii;

- Tabara Nationala de Pictura Religioasa ,,Un penel pentru Credinta”;

- ,,Zilele Eminescu” se deschid cu manifestarile culturale, care se desfasoara la Vorona;

 

Indicatori

 

Comuna Vorona

Denumire indicatori

U.m.

Total comuna

Sat

Vorona

Vorona teodoru

Vorona mare

Joldesti

Icuseni

Poiana

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Populatie

Pers

8205

2384

654

765

1344

1489

1579

Suprafata

Ha

8284,23

1858

817

1036

1566

1546

1461,23

Locuinte existente

Nr

2755

809

209

279

462

521

475

Suprafata locuibila

Mii mp

80, 10

17

9

14

12

14

14,10

Lungime drumurilor publice, din care:

Km

123

24

14

15

24

30

16

Modernizate

 

32

10

8

4

7

3

8

Pietruite

 

69

11

6

7

14

24

5

Drumuri pamant

 

22

3

-

4

3

3

3

Lungimea liniei cale ferata

Km

-

-

-

-

-

-

-

Lungimea retelei de distribuire a apei potabile

Km

-

-

-

-

-

-

-

Lungimea retelei de canalizare

Km

0,3

0,3

-

-

-

-

-

Lungimea retelei electrice

Km

114

21

10

15

22

30

16

Numar gospodarii racordate la reteaua eletrica

Nr.

2755

740

180

280

505

510

540

Salariati-nr.mediu

Pers

469

186

24

71

52

60

76

Suprafata agricola, din care:

Ha

5885,30

1434,96

394,11

612,07

1148

1184,06

1112,10

Suprafata arabila

 

4486,70

1076,15

269,09

442,08

964,25

863,33

871,80

Pasuni

 

959,95

245,86

80,77

120,65

160,36

190,51

161,80

Fanete

 

277,97

68,29

30,20

45,59

19,40

43,79

70,70

Vii

 

7,44

4,93

0,54

0,26

0,13

2,39

0,19

Livezi

 

149,17

39,73

13,51

3,49

3,86

81,04

7,54

Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera

Ha

2240,19

1815,19

372

-

-

53

-

Ape, balti

Ha

117,78

11,87

5,08

10,25

21,07

30,60

38,91

Alte terenuri

Ha

200,21

50,14

14,81

26,05

38,39

38,39

332,43

Efective de animale, din care

Cap

34.000

-

-

-

-

-

-

Bovine

 

2432

660

213

320

443

400

396

Porcine

 

2729

590

197

391

583

478

490

Ovine

 

2715

491

151

347

637

405

684

Pasari

 

17.010

4306

1418

3113

1149

3050

3980

Unitati de posta

Nr

2

1

-

-

1

-

-

Abonati la serviciultelefonic

Nr

700

318

49

67

66

73

137

Abonati la radio

Nr

2712

524

335

425

454

404

570

Abonati la tv

Nr

2453

676

165

249

410

501

452

Unitati de invatamant, din care:

Nr

22

6

1

4

4

5

2

Gradinite

 

11

3

1

1

2

3

1

Scoli

 

11

3

2

1

2

2

1

Populatie scolara

Nr

1247

714

13

140

134

130

116

Personal didactic, din care:

Nr

115

60

1

13

13

15

13

Calificat

 

107

60

1

10

10

13

13

Camine culturale

Nr

1

1

-

-

-

-

-

Biblioteci

Nr

1

1

-

-

-

-

-

Spitale

Nr

-

-

-

-

-

-

-

Paturi in spitale

Nr

-

-

-

-

-

-

-

Dispensare/cabinete medicale

Nr

2

-

-

-

-

-

2

Umane

 

 

-

-

-

-

-

 

Medici/medici de familie

Nr

2

-

-

-

-

-

2

Personal mediu sanitar

Nr

8

2

1

1

2

1

1

Dispensare/cabinete medicale veterinare

Nr

1

-

-

1

-

-

-

Medici sector public/privat veterinar

Nr

1

-

-

1

-

-

-

Personal mediu sanitar veterinar

Nr

2

1

-

1

-

-

-

Agenti economici

Nr

27

10

4

4

3

3

3

Productie, mica industrie, ind.alimentara

-

2

1

-

-

-

-

1

Comert, magazine, depozite

-

78

25

7

11

15

8

12

Asociatii agricole

-

-

-

-

-

-

-

-

Infratiri cu alte localitati

Aurillac si arpajon sur cere-franta

Organizatii neguvernamentale infiintate

Nr

1

Societatea culturala ,,Raluca Jurascu”.

 

 | Pagina principala |