Istoria comunei Ripiceni-parte din istoria nationala, are aceleasi trasaturi fundamentale, continuitate si unitate multimilenara. Localitatea Ripiceni este atestata documentar la 28 iulie 1569, într-un document care vorbeste de localitatea”Repiteni”, pe Prut. O influenta considerabila asupra vietii locuitorilor comunei, a avut-o fabrica de zahar Ripiceni, care a functionat între anii 1899-1944, constructia fabricii facîndu-se cu capital francez de catre societatea “Meillassoux et compagnie”. Construirea fabricii de zahar nu a fost asezata întâmplator pe teritoriul comunei Ripiceni, deoarece pe acest teritoriu se afla o cariera de calcar, apa Prutului oferea debit suficient, iar zona este favorabila cultivarii sfeclei de zahar..

Pentru anlesnirea transportului s-a construit calea ferata cu ecartament îngust, Ripiceni-Dîngeni pe o distanta de 30 km. Fabrica de zahar si calea ferata au fost bombardate în anul 1944 de catre armatele germane în retragere, utilajele acesteia fiind demontate în totalitate de soldatii rusi si transportate în Basarabia.

Situatia economico-sociala

Prin construirea în anii 1974-1976 a barajului Stînca-Costesti pe rîul Prut, 6 din satele componente ale comunei, aflându-se în zona inundabila au fost stramutate în actuala localitate Ripiceni. Amplasarea comasata a locuintelor a permis construirea retelelor de alimentare cu apa, canalizarea partiala, a retelei telefonice, permite o legatura rapida a catatenilor cu institutiile comunei si cu unitatile economice. În perioada stramutarii s-au construit si functioneaza în cadrul comunei o serie de obiective social-culturale, cum ar fi: sediul administrativ, scoala noua cu 16 sali clasa, laboratoare si ateliere, caminul cultural si biblioteca, dispensarul uman si dispensarul veterinar, posta, localitatea a fost racordata la circuitul telefonic national automat, s-au realizat 7,5 km conducta pentru alimentarea cu apa a circa 85% din locuitorii comunei, precum si retea de canalizare pentru unitati economice si institutiile comunei si a blocurilor de locuinte, pe o distanta de 2,5 km.

Fiind situata antr-o zona cu potential agricol deosebit, principala ocupatie a locuitorilor comunei o constituie agricultura, cu cele 2 ramuri importante, cultura plantelor si cresterea animalelor.

În comuna functioneaza o sociatate comerciala cu profil industrial(extragerea calcarului, fabricarea varului, morarit, panificatie, prestari servicii), o societate agricola cu capital de stat, 2 societati comerciale pentru mecanizarea agriculturii, 2 societati agricole private, 5 asociatii agricole familiale, 32 unitati de desfacere a marfurilor si prestari servicii. În comuna se afla si sediul sistemului de irigatii Stefanesti-Manoleasa-Mitoc.