Primăria comunei Răchiţi

comuna Răchiţi, judeţul Botoşani

Tel: 0231/544210

Monografie

Introducere:

În viaţa satului de azi sunt mulţi intelectuali care concură la ridicarea nivelului cultural-educativ al locuitorilor, dar profesorul de ştiinţe sociale, prin pregătirea sa şi prin specificul specialităţii sale, este cel mai indicat să cunoască şi să valorifice elementele de istorie locală, în general în munca sa profesională.

Întocmirea studiilor monografice asupra satului, şcolii sau comunei în care lucrăm este o obligaţie şi în acelaşi timp o plăcută activitate pentru profesorul de istorie.

Comuna Răchiţi justifică preocupări mai susţinute de cunoaştere şi valorificare a elementelor de istorie locală din vechea sa istorie, fiind una dintre cele mai vechi comune ale ţării înfiinţată odată cu primele comune din ţara noastră.

Descoperirile arheologice ce s-au făcut pe teritoriul acestei comune au scos la iveală urme de viaţă datând din epoca paleolitică şi fără întrerupere până în zilele noastre.

Comuna este alcătuită din următoarele sate: centrul RĂCHIŢI – centru comunal; Cişmea, Costeşti, Roşiori.

Mănăstirea Popăuţi a fost zidită de Ştefan cel Mare, iar cu timpul în jurul mănăstirii au fost construite mai multe chilii în care locuiau călugării greci, aceştia pentru a asigura mai bine paza mănăstirei au instalat la început localul primăriei Popăuţi în una din chiliile mănăstirii cu obligaţiunea din partea primăriei de a contribui la plata a doi străjeri, care să facă de pază în jurul mănăstirei, a zidului înconjurător.

Aşezare  geografică

Comuna Răchiţi, comună suburbană, este aşezată între paralelele de 47 grade  43 min – 47 grade 51 min latitudine nordică şi între meridianele  de 26   46 min longitudine sudică. De la centrul comunei până la Botoşani este o distanţă de 3 km.

Comuna Răchiţi are o suprafaţă de 7l,56 kmp, fiind aşezată pe o coastă de deal, solul fiind de natură cernoziom levigat. Denumirea satului de reşedinţă vine de la răchitele bătrâne ce au  crescut pe malul unui iaz ce a fost pe vremuri lângă sat. Se află aşezat în partea de nord – est a municipiului Botoşani.

Resurse naturale

Judeţul Botoşani este situat în extremitatea nord – estică a  ţării învecinându-se la sud cu judeţul Iaşi, la vest cu judeţul Suceava, iar la nord şi nord est limita judeţului este marcată de graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova. Relieful este reprezentat în partea nordică printr-o regiune deluroasă a depresiunii Jijiei, cu coline domoale care nu depăşesc 200 m altitudine, la est întinde o zonă de câmpie în lungul  Prutului, iar la vest zona de terase înalte de pe malul stâng al  Siretului care fac parte din zona sud – estică a podişului Sucevei cu înălţimi mai mari de 300 m ce culminează în sud – vest cu prelungirea nordică a culmii Dealul mare care atinge altitudinea maximă de 593 mp.

Clima are un caracter continental, temperatura variind între 25 grade C, uneori mai coborâtă iarna şi mai ridicată vara. Verile sunt suficient de călduroase pentru asigurarea coacerii cerealelor, sunt  totuşi mai moderate decât în sudul ţării, dovadă  fiind numărul redus de zile toride. Vânturile predominante bat dinspre nord, nord-vest, est şi nord-est. Reţeaua hidrografică a judeţului este deficitară datorită climei continentale şi a terenurilor impermeabile. Ea are direcţia generală nord-vest, sud-est şi este formată din Prut la est şi Siret la vest; lacurile de acumulare construite pe aceste două mari artere hidrografice la Bucecea şi la Stânca Ştefăneşti pe Prut sunt menite să  colecteze penuria de ape din teritoriile judeţului. În afara celor două râuri mari cu izvoare în zonă de munte, reţeaua hidrografică a judeţului Botoşani cuprinde râuri mici ce aparţin bazinului Prutului ca: Başeul şi Jijia cu afluenţii: Sitna, Miletenul şi Dresleuca.

Solurile sunt puţin variate, dominând cernoziomurile compacte sau zlotoase foarte bogate în humus, dar totuşi de o fertilitate moderată. În părţile mai înalte ale reliefului sunt soluri cenuşii închis, brune cenuşii, iar în partea de vest în zona de podiş sunt soluri brune pozolite.

Vegetaţia naturală este caracteristică zonei de silvostepă, ocupată în special de terenuri agricole şi pajiştile seculare ocupă locul fostelor păduri. În nord-vest se întind păduri de gorun, terenuri agricole şi pajişti stepizate, iar în sud-vest făgete de deal şi păduri amestecate de fag şi gorun.

Comuna Răchiţi este situată la nord – est de municipiul Botoşani la circa 3 km, are din caracteristicile natural geografice ale judeţului Botoşani corespunzătoare zonei de sud-vest, valea Sitnei, comuna fiind situată şi ea pe un platou cam la aceeaşi altitudine  şi tăiată de văi diferite. Înspre Costeşti are dealuri împădurite de o lizieră    de salcâmi cu un frumos aspect pitoresc. Cantitatea de precipitaţii este uneori mai mare, ceea ce face ca în primăverile ploioase, pâraiele, care taie văile, să se umfle. Apa mai mare care brăzdează comuna este Sitna. Solul de pe teritoriul comunei este format  din soluri brune podzolite şi argile calcaroase, cu excepţia văilor unde sunt fâşii de cernoziomuri levigate, este diferit de la sat la sat, de la tarla la alta.

Solul are o structură argiloasă de lut galben şi nisipos, în puţinele locuri argila este de culoare brună de unde şi denumirea acestora de humării.

Vegetaţia naturală este caracteristică solurilor de pădure, cu fâneţe şi izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiţionale constau din: grâu, secară, orz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. Fauna este formată din căprioară, iepuri, vulpi.

Livezile ocupă suprafeţe relativ mici şi predomină prunul şi vişinul, cireşul şi părul, gutuiul şi nucul. In concluzie se poate menţiona că, ca privelişte, satele comunei sunt situate într-o zonă frumoasă şi atrăgătoare.

Istorie

Comuna Răchiţi a luat fiinţă în anul 1864 odată cu primele comune din ţara noastră şi odată cu înfiinţarea judeţelor, cea din întâi împărţire administrativ-modernă în locul vechii împărţiri administrative feudale. Comuna Răchiţi purta denumirea de comuna  Popăuţi cu reşedinţa la mănăstirea Popăuţi situată la nord-est.

Această denumire provine de la mănăstirea Popăuţi unde pe atunci în curtea mănăstirii era şi sediul primăriei.

De-a lungul anilor, diferitele reforme administrative  au schimbat  atât denumirea cât şi componenţa satelor comunei.

Vechea comună era compusă din satele: Luizoaia, Cişmea, Răchiţi, Teasc şi Roşiori. Mai târziu în anul 1879 prin trecerea satului Luizoaia la oraşul Botoşani reşedinţa se mută la Răchiţi, purtând aceeaşi denumire de comuna Popăuţi şi cuprin- zând satele: Răchiţi, Cişmea, Teasc şi Roşiori. În anul 1906 la comună se alipeşte şi satul Costeşti.

În anul 1942 comuna avea următoarea componenţă: Răchiţi, Cişmea, Costeşti Roşiori, Stăuceni şi Tulbureni.

În această formaţie rămâne până la 1 ianuarie 1956 când satele Stăuceni şi Tulbureni se desprind şi rămân la comuna  Răchiţi numai  satele: Cişmea, Costeşti, Roşiori şi Răchiţi.

În anul 1968 după ultima împărţire administrativă, comuna Răchiţi rămâne cu aceeaşi componenţă.

Distanţa în km de la centrul de comună se prezintă astfel:

- de la satul Cişmea până la centrul de comună sunt 2 km, satul cuprinde 211 gospodării;

- satul Costeşti se află la 6 km de centrul comunei şi este alcătuit din 525 gospodării;

- satul Roşiori se află la o distanţă de 5 km de centrul comunei şi este alcătuit din 547 gospodării.

Centrul comunei are 345 gospodării. Cel mai vechi sat al comunei este

Costeşti. Această localitate face parte din ocolul târgului, care constituia apanaj al doamnelor Moldovei.

În timpul domniei lui Petre Schiopu, soţia acestuia, Maria Doamna, a donat părţii din Ocolul târgului unor mănăstiri. Este menţionat că la l iulie 1931 Moise Movilă a donat moşia Costeşti de lângă Nicşeni Mănăstirii Doamnei. Mult timp satul Costeşti a aparţinut moşierului I. Gheorghel.

Fiind aşezat pe coasta unui deal a primit denumirea de Costeşti. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare a luat fiinţă satul Cişmea în jurul unei bisericuţe care aparţinea Mănăstirii Popăuţi între anii 1450 – 1470.În acest sat există o cişmea făcută din bârne acoperită cu draniţă având ulucele sculptate în lemn, zidită în  partea de nord –est a satului, despre care se spune că ar fi foarte vechi.

Satul Roşiori aşezat în sud-estul oraşului Botoşani pe coasta dealului Teişoara peste apa Sitnei datează ca un sat nou din anul 1879. Denumirea satului porneşte de la primii locuitori-militari ai regimentului 8 Roşiori.

Satul Răchiţi se situează în partea de nord-est a oraşului Botoşani, aşezat pe coasta unui deal accidentat. Satul Răchiţi  are originea de la primile aşezări omeneşti ale clăcaşilor ce lucrau pe moşii. Denumirea de Răchiţi este justificată prin aceea că pe malul unui iaz ce se afla în faţa satului se aflau nişte răchite bătrâne.

Situaţia  demografică

Populaţia comunei Răchiţi este de 4350 locuitori. În ultimele decenii populaţia acestei comunei a cunoscut două tendinţe diferite de evoluţie: în anul 1960 şi 1970, populaţia s-a redus, apoi după 1992 se constată o tendinţă de creştere, acest lucru datorându-se migraţiei tinerilor de la oraş la sat.

Atât în localitatea reşedinţă de comună cât şi în satele componente se ramarcă un procent crescut al populaţiei feminine.

Structura pe vârste relevă o populaţie cu un grad de îmbătrânire mai mic decât nivelul mediu al populaţiei rurale din judeţ.

În comuna Răchiţi, grupa de vârstă peste 60 ani reprezintă 17,4 %, procent inferior celui naţional pentru mediul rural.

Din structura pe vârste se constată un deficit de persoane apte de muncă în raport cu totalul populaţiei.

Datorită unui comportament demografic specific, numărul şi proporţia copiilor este superior mediei pe judeţ. În comună sunt rezerve demografice importante care poate reface potenţialul natural de creştere a populaţiei, cel puţin în etapa următoare.

Economie (industrie, agricultură, drumuri, ape etc.)

În comuna Răchiţi, agricultura concentrează cea mai mare parte a forţei de muncă şi din acest punct de vedere a constituit un sector preponderent în structura economică şi socială a comunei. Structura solului permite culturi variate, ponderea deţinând-o cerealele păioase, porumbul, cartoful, sfecla de zahăr, legumele şi floarea soarelui. Locuitorii comunei îşi păstrează tradiţia de crescători de animale, efectivele menţinându-se la un nivel ridicat.

Pe teritoriul comunei funcţionează un număr de 48 societăţi cu capital privat:

- Societăţi pentru creşterea şi valorificarea păsărilor.

- Microfabrică de ulei.

- Fabrică de cărămidă.

- Prestări servicii-tâmplărie, construcţii, construcţii metalice, confecţii, prelucrarea alcoolului, prelucrarea cărnii;

- Fermă piscicolă.

Mai funcţionează 1 societate agricolă cu personalitate juridică.

Comuna Răchiţi dispune de 108 km străzi şi uliţe şi 196 km drumuri comunale care sunt pietruite în marea lor majoritate. Situată la doar 3 km de municipiul Botoşani, comuna Răchiţi are avantajul că este străbătută de DN 28 care face legătura cu Botoşani-Săveni; DJ care face legătura cu Botoşani-Nicşeni. Acest lucru face posibil transportul de persoane şi mărfuri cu mijloace auto în condiţii de confort şi civilizaţie.

Program  de investiţii

 - „Modernizarea iluminatului  public” – investiţie în valoare de aproximativ 2 miliarde lei. Investiţia a fost derulată în luna decembrie 2004 şi finalizată în luna ianuarie 2005.

- „Modernizarea D.C. 65 Costeşti – Nicşeni” – prin program SAPARD – cu termen de executare 2005-2006.

- „Realizarea canalizării în satul Răchiţi, racordarea agenţilor economici la sistemul de canalizare (ferme avicole, fabrici alcool, abatoare) cu deversare a apelor uzate în staţia de epurare”.

- „Reabilitarea drumurilor comunale şi săteşti din satele:Răchiţi, Roşiori şi Costeşti prin pietruirea acestora”.

- „Reabilitarea şi modernizarea drumului comunal DC 65 A Răchiţi – Cişmea, pe o lungime de 1,687 km prin pietruire”, existând studiu de fezabilitate.

- „Efectuare studiu fezabilitate la DJ Cişmea – Roma în vederea reabilitării acestuia cu îmbrăcăminte bituminoasă”.

- Continuarea investiţiei „Alimentare cu apă potabilă a satului Roşiori, comuna Răchiţi” , investiţie realizată în procent de 30%.

- „Extinderea reţelei de telefonie fixă; a reţelei de cablu TV”.

- „Construirea de cămine culturale şi săli de sport în satele Costeşti şi Roşiori”.

- „Reparaţii capitale la Căminul cultural existent în satul Răchiţi”.

- „Construirea a 2 şcoli în satele Costeşti şi Cişmea; reparaţii capitale şi curente la cele existente”.

- Atragerea de fonduri externe nerambursabile privind dotările independente la unităţile de învăţământ din comună (mobilier, calculatoare, etc.).

- „Amenajarea rampelor ecologice de colectare, sortare, depozitare şi reciclare a deşeurilor”.

 Indicatori