Caci, aici a rasarit si la Ipotesti s-a desfasurat parabola copilariei, primele uimiri si întâia iubire a poetului.

Ce înseamna EMINESCU pentru botosaneni si pentru români?

EMINESCU intra, poate chiar fara sa ne dam seama, în transparenta sufletului fiecaruia dintre noi si, daca am putea sa ne privim în lumina, l-am vedea acolo, în noi, asa cum într-un chilimbar se vede o picatura de aer. Sa încercam sa ne închipuim ce-am fi noi daca EMINESCU n-ar exista. N-am mai fi noi însine, ne-am pomeni dintr-o data micsorati, umiliti si lipsiti de valoare ca un ban iesit din circulatie.

Fara EMINESCU am saraci brusc, ne-am simti redusi la propriile noastre micimi si mizerii. Nimeni n-ar mai vedea nimic deosebit în noi, în transparenta noastra spirituala; si poate ca nici n-am mai avea transparenta si n-ar mai ramâne din noi decât o materie opaca, amorfa si banala.

Asta se întâmpla cu noi când sântem vazuti cu ochii strainilor. Strainul care ne priveste nu-l vede pe EMINESCU în transparenta noastra. Nu-l vede pentru ca nu-l cunoaste. Si nu-l cunoaste pentru ca nu-l poate citi. Deci, în ochii strainilor, noi aparem ca si cum ne-ar fi jefuit cineva, luîndu-ni-l pe EMINESCU.

Comuna este asezata în partea de vest a judetului si s-a constituit în actuala întindere teritoriala si componenta, în anul 1968.

Straveche vatra de civilizatie, începuturile vietii pe meleagurile comunei Mihai Eminescu se pierd în negura vremurilor. Descoperirile arheologice au scos la iveala urme de asezari omenesti înca din perioada neolitica(6000-2500 î.e.n.) în zona numita Medelean din vecinatatea satului Cucorani. Locuirea geto-dacica pe teritoriul comunei este substantial reprezentata. Dovada o constituie complexul fortificat de cetati traco-getice de la Stîncesti, întins aproximativ pe 50 ha. Marturii ale existentei unei înfloritoare vieti economice a dacilor liberi sunt asezarile de tip carpic(sec.II-IIIe.n.) descoperite la Medelean-Cucorani, precum si la Stîncesti si Ipotesti. Satul Ipotesti este atestat la 15 iunie 1616, Cucorani este mentionat în documente în septembrie 1538.

Situatia economico-sociala

Situarea comunei în imediata vecinatate a municipiului Botosani, principal centru industrial al judetului, a determinat mutatii structurale importante în ce priveste miscarea populatiei, în special cea activa, cât si asupra economiei comunei în general. Aceste fenomene de deplasare a populatiei cât si îmbatrânirea a determinat o scadere a eficientei activitatii în sectoarele agricole.

Dotarea tehnico-materiala si lipsa cadrelor de specialitate sunt înca alte impedimente pentru a se putea trece la o agricultura moderna si mai ales eficienta. Mica industrie si prestarile de servicii sunt reprezentate la nivelul comunei de urmatoarele unitati:

2 abatoare de carne

1 fabrica de producere a alcoolului

1 sectie de îmbuteliat racoritoare

3 ateliere de depanare auto

4 ateliere de fieratie

3 ateliere de tîmplarie

2 ateliere de depanare radio-tv

2 ateliere de tabacarie

4 ateliere de croitorie

3 ateliere confectii tricotaje

2 sectii de producere materiale de constructie

1 tipografie

Proiecte. Prioritati

Posibilitati de investitii, dar care se pot considera ca necesitati principale sunt în agricultura prin comasarea micilor si ineficientelor suprafete particulare de teren în asociatii sau societati conduse de persoane autorizate si competente.

Deosebita si utila ar fi înfiintarea unei retele unitare de odihna si agrement care sa vizeze pe cei interesati de a cunoaste mai bine plaiurile eminesciene.

Preocupari actuale ale comunei sunt în directia refacerii si mentinerii la un nivel acceptabil a retelelor de drumuri ajunse în prezent într-un stadiu alarmant de distrugere si ridicare a standardului de viata al locuitorilor comunei prin generalizarea aductiunii de apa potabila, a retelelor de canalizare si a celor de gaz metan.