Comuna  LOZNA

 

Date de contact

Primăria comunei Lozna

tel/ fax: 0231/626280

Monografie

 

CAPITOLUL I

FUNDAMENTARE ISTORICO – GEOGRAFICĂ ŞI ECONOMICĂ

I. 1. - SCURT ISTORIC AL COMUNEI LOZNA

Teritoriul comunei Lozna a oferit condiţii geografice care au atras elementul uman din timpuri vechi.

Astfel, pădurile larg răspândite, folosite pentru material de construcţie, refieful cu altitudini nu prea mari, prezenţa terenului agricol în cadrul comunei, condiţiile de climă, prezenţa suprafeţelor de apă, posibilităţile de adăposturi în caz de pericol au constituit factori favorabili de locuire.

În ceea ce priveşte vechimea aşezărilor omeneşti în acest ţinut la contactul dintr pădure şi podiş se constată cu certitudine că satele comunei Lozna fac parte din categoria celor mai vechi sate din Podişul Sucevei. Această afirmaţie se întemeiază pe descoperirea de la Lozna, punctul numit „ La Turbărie ” a unei aşezări în aer liber care datează din paleoliticul superior, aşezare în care conveţuirea s-a desfăşurat pe traseele din lungul râurilor. Din perioada neoliticului dezvoltat, există descoperiri aparţinând culturii Cucuteni faza A - B în punctele subtioc.

La Răchiţi, de pe teritoriul satului Lozna din perioada secolelor IV – V datează aşezarea de la Lozna, punctul “ La Turbărie”, locuitorii ei fiind purtătorii culturii  materiale Sântana de Mureş- Cerniahov. (N. Zaharia în lucrarea: Aşezării din Moldova de la paleolitic până în secolul al XVIII).

Resturile arheologice descoperite dovedesc existenţa aşezărilor omeneşti în acest teritoriu încă din paleoliticul superior şi demonstrază că spaţiul  pe care se întinde astăzi comuna Lozna a fost locuit într-o neîntreruptă continuitate, străbătând toate orânduirile sociale existente pe teritoriul patriei noastre.

O întinsă aşezare circa 2,5 ha datând din secolele VII – VIII după Cristos a fost descoperită în punctul “ La Ocoale “ , în urma sondajelor arheologice efectuate în perioada 1963 – 1964 fiind descoperite cinci locuinţe de tip bordei de formă rectangulară cu colţurile uşor rotinjite, cuptoare şi gropi pentru provizii. Analizând resturile arheologice a condus la concluzia că aşezarea aparţinea unei comunităţi umane sedentare strâns legate de agricultură, creşterea vitelor şi meşteşuguri ( Păunescu, Alex – Repertoriul arheologic al judeţului Botoşani, 1976).

În punctul “La Turbărie” de pe teritoriul satului Lozna s-a descoperit un grătar de silex şi fragmente ceramice, un depozit de unelte agricole, de fierărie şi arme din cea de-a doua epocă a ferului, posibil secolul II - I înainte de Cristos , depozit compus din peste 50 piese de fier întregi şi fragmentate, un bogat material faunistic ( cranii de cerb, mistreţi şi câine, un corn de bou etc.). În acelaşi punct, în anul 1952 cu ocazia săpării canalului pentru drenarea apelor din turbărie, s-au descoperit diferite construcţii în forma unor platforme de lemn, similare construcţiilor din regiunile mlăştinoase ale Pripetului (N. Zaharia şi colab. , Astăzi…pagina 290).

La 1899 – 1900 comuna Lozna avea în componenţa sa satele: Călineşti, Lozna, Ruşi – Străteniul de astăzi, Talpa cu reşedinţa primăriei în satul Lozna cu 411 familii şi 1618 suflete.

În anul 1968 comuna Lozna a fost desfiinţată şi alipită comunei Dersca, perioadă care a durat până în anul 2003, când a fost reînfiinţată  comunei Lozna prin reorganizarea comunei Dersca.

 

I.2. - AŞEZAREA GEOGRAFICĂ

Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei Lozna, este situat în partea de nord - vest al judeţului Botoşani, respectiv, partea nord estică a Podişului Sucevei la contactul acesteia cu dealurile mici şi mijlocii din Câmpia Jijiei. Din punct de vedere geo – structural teritoriul prezentat este amplasat în întregime pe unitatea de platformă veche numită Platforma Moldovenească, care reprezintă continuarea pe teritoriul ţării noastre a extremităţii sud – vestice a Platformei est – europene, această platformă depăşeşte limitele teritoriului de care ne ocupăm, întinzându-se spre vest până dincolo de Valea Siretului iar spre sud până către Bârlad.

            Sub raport geologic, teritoriul prezentat, cuprinde două serii de formaţiuni suprapuse, cu caractere diferite:

·         Fundamentul precambian, care constituie cele mai vechi formaţiuni din ţara noastră, acoperit cu strate sedimentare vechi paleozoice şi mezozoice;

·         Depuneri sedimentare ale neogenului care sunt acoperite cu o cuvertură subţire de formaţiuni cuaternare.

Din punct de vedere administrativ, comuna Lozna este situată în judeţul Botoşani, fiind situată la 50 km distanţă faţă de reşedinţa judeţului şi la circa 12 km distanţă de Municipiul Dorohoi pe D.J. 291 B care străbate teritoriul comunei aproximativ de la est la vest spre comuna Dersca. Comuna are în componenţa sa  două sate: Lozna şi Străteni, situat la aproximativ 2 km de centrul comunei. Teritoriul prezentat are următoarele comune ca vecini:

-          nord – comuna Dersca;

-          nord – est şi est – comuna Şendriceni;

-          sud – comuna Vârfu Câmpului;

-          vest – comuna Cândeşti.

Poziţia comunei este favorabilă unei bune legături cu zonele înconjurătoarele polarizate de municipiile Dorohoi, Botoşani, Suceava şi oraşul Siret cu punctul vamal către Ucraina

I.3. - REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Teritoriul comunei Lozna se încadrează în două bazine hidrografice şi anume: în bazinul hidrografic al Siretului prin afluientul acestuia numit Bahna care izvorăşte din mlaştina eutrofă de la Lozna şi bazinul hidrografic al Prutului către care prin afluientul acestuia Jijia îşi conduc apel celelalte cursuri permanente din zonă, repectiv pâraiele Străteni şi Lăbuşca, în bazinele cărora apa şi zone inundabile la ploi torenţiale

BAHNA – izvorăşte din mlaştina eutrofă de la Lozna, vărsându-se în Siret lângă satul Lunca, comuna Cândeşti, având afluienţi mai mici ca de exemplu: pârâul Curt, Loznei, Hlibicioc etc. În general, regimul hidrologic al tuturor cursurilor de apă este toranţial, fiind caracterizat prin creşteri de debite şi nivele primăvara la topirea zăpezilor şi vara la ploi torenţiale, şi prin scurgeri minime iarna fiind alimentate îm proporţie de 85% din precipitaţii atmosferice. Apele supterane freatice, se datoresc precipitaţiilor bogate şi alternanţei de roci permiabile şi impermiabile, care creează conndiţii favorabile existenţei mai multor pânze de ape subterane, iar înclinarea stratelor pernmite o circulaţie mai uşoară a acestora, favorizând existenţa unui număr mare de iazuri în teritoriu, respectiv la gospodăriile populaţiei.

Creşterile de debite şi nivele sunt materializate prin fenomene de eroziune în adâncime, care se produc pe toate albiile văilor torenţiale precum şi prin mici fenomene de inundaţie care se produc pe pâraiele Străteni şi Lăbuşca. Trebuie menţionat faptul că valea Bahnei, şesul acesteia, are un aspect mlăştinos şi umed, care a favorizat formarea de turbării. Depozitele de turbă, care reprezintă resurse naturale destul de importante pentru comună se întâlnesc pe toată vale Bahnei .

Toată reţeaua hidrografică din zonă se caracterizează prin: panta naturală de scurgere destul de mare, cu este cazul pârâului Străteni, Morei – Prisaca, Palanca, producând eroziunea de adâncime, lipsite de meandre, datorită caracterului torenţial, apele acţionând prein eroziune regresivă asupra malurilor.

Apele subterane freatice se datoresc precipitaţiilor bogate şi alternanţa de roci permiabile şi impermiabile care creează condiţii favorabile existenţei mai multor pânze de apă subterane, iar înclinarea stratelor permite o circulaţie mai uşoară a acestora favorizând existenţa unui număr mare de iazuri în teritoriul comunei şi la gospodăriile populaţiei.

În regiunea prezentată posibilitatea mai mare de formare a stratelor acvifere o au şesurile create de pâraile inferioare, aceste ape subterane având o mare importanţă, ele constituind importante surse de apă, atât pentru alimentaţia populaţiei. Cât şi pentru alimentarea pâraielor în anotimpurile secetoase.

Considerăm că o captare şi o drenare corespunzătoare a tuturor izvoarelor din zonă este o problemă foarte importantă, mai ales pentru prevenirea alunecărilor de teren, dar şi pentru eventualele alimentări centralizate pentru care se impune executarea unui studiu hidrogeologic al întregii zone, care să pună în evidenţă sursele capabile să satisfacă necesarul de apă al populaţiei.

I.4. - CLIMA

Aşezarea în nord estul Podişului Sucevei, creează teritoriului prezentat condiţii cu totul specifice de climă: Carpaţii nu mai constitue un obstacol în calea curenţilor atmosferici de nord – est şi de nord, ei opresc însă influenţele meridionale propagate dinspre sud – vest de unde nuanţa răcoroasă a climei, cu ierni prelungite şi cu mai rare deficite de precipitaţii.

Relieful cu altitudini relativ ridicate, creează totuşi condiţii locale de climă, favorizabile culturii grâului, cartofului, sfeclei de zahăr etc.

Situaţiile sinoptice ale circulaţiei generale atmosferice confirmă caracteristicile arătate. Caracterul temperat – continental al climei este susţinut de următoarele argumente:

v      în anotimpul rece al anului apare tipul de climat rece şi uscat, cu ger intens noaptea, provocat de invazia aerului arctic, mişcarea maselor de aer, făcându-se pe direcţia nord –sud. Caracteristică este de asemenea şi situaţia când aerul arctic dinspre nord - est pătrunde în pâlnie iar aerul cald şi umed tropical alunecă pe deasupra celui rece, creind în Moldova de nord o vreme, relativ rece şi umedă, cu căderi abundente de zăpadă.

v      în perioada caldă apar două situaţii sinoptice mai caracteristice: cea când se propagă aerul răcoros cu precipitaţii şi intensificări de vânt dinspre nord – vest şi nord cu ploi în averse, descărcări electrice şi uneori cu grindină, şi cea de vreme secetoasă cu cer senin, fără vânt, determinată de prezenţa unui anticiclon de înălţime în estul Europei, când se propagă invazii de aer tropical.

Temperaturile scăzute de la sfârşitul toamnei, din timpul iernii şi de la începutul primăverii determină apariţia îngheţurilor, a brumelor care deşi nu au întotdeauna caracter excesiv distrugător constituie totuşi un impediment în agricultură.

Valoarea medie anuală a umezelii relative este de 74% fiind maximă în luna decembrie 85% şi mai scăzută vara – 65%. Maximul umezelii din luna decembrie se datorează invaziei de aer mai umed. Minimile din lunile de vară (mai – august) se explică prin temperaturile ridicate ale aerului care determină o încălzire accentuată a aerului.

Regimul precipitaţiilor este condiţionat de poziţia geografică, dinamica atmosferică, temperatura aerului, formele de relief, altitudinea. Ploile de vară sunt bogate, repezi, deseori cu caracter de averse şi însoţite de descărcări electrice.

Vântul este un element climateric deosebit de important, fiind agentul climateric activ din atmosferă, care transportă mase de aer reci sau calde, umede sau uscate, modificând în acest fel, în timp şi spaţiu condiţiile climatice. Relieful înalt modifică simţitor, în primul rând direcţia şi în al doile rând intensitatea vânturilor

I.5. - VEGETAŢIA ŞI FAUNA TERITORIULUI COMUNEI LOZNA

Din punct de vedere floristic, teritoriul comunei se încadrează în provincia sud – est carpatică (după Al. Borza). Vegetaţia este condiţionată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă acţiunea binefăcătoare sau nefastă a omului care contribuie la modificarea arealelor iniţiale de răspândire a diverselor formaţiuni vegetale. În zonă predomină vegetaţia silvostepă, care cuprinde asociaţii vegetale cu caracteristice pădurilor de foioase în care predomină gorunul în alternanţă cu stejarul, teiul, carpenul etc. păşunile ocupă suprafeţe restrânse, compoziţia floristică fiind alcătuită din elemente sărace ca: floarea de piatră, trifoiul alb, ghizeii, pir, păpădie, pătlagină, coada şoarecilui, alior, lumânărica, coada calului, rogoz etc.

Fauna de silvostepă este reprezentată prin: rozătoare – şoarecele de stepă, şobolanul de câmp, iepurele de câmp; carnivore: vulpea; păsări: graurul, pitpalacul, ciocârlia de câmp, uliul porumbar; reptile: broasca râioasă, brosca de lac, şerpi; insecte: lăcuste, cosaşi, greieri ier în lunci şi pe iazuri ţânţarii.

Fauna de pădure este reprezentată prin: căprioare, mistreţul, vulpea, iepurele, păsări: mierla, gaiţa, unele specii de piţigoi, turturica, privighetoarea mică, ciocănitoarea, şarpele de pădure, şopârla; fauna de frunzar: gasteropode, păienjeni, insecte şi miriapode.

I.6. - SOLUL

Solul este un component natural cu însuşiri de fertilitate, format prin acţiunea îndelungată a climei, veţuitoarelor care acţionează asupra rocilor de la suprafaţă, într-un anumit timp. Solurile actuale ale comunei sunt rezultatul unui complex de factori: roca, relieful , apa freatică, elementele climatice, vegetaţia la acre se sdaugă intervenţia omului, fiind reprezentată prin depozite de pietrişuri, depozite de argile şi marne, depozite de luturi grupate în: soluri podzolice argilo – iluviale, soluri brune de pădure, soluri turboase, soluri coluviale şi aluviale; soluri excesiv erodate: complexe de soluri.

 

CAPITOLUL II

PRINCIPALELE OBIECTIVE ŞI ACŢIUNI PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ŞI SOCILĂ A COMUNEI LOZNA ÎN PERIOADA ANILOR 2003 - 2006

II.1. - EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ

Populaţia, ca element dinamic al aşezărilor, care condiţionează dezvoltarea economică a acestui teritoriu a evoluat în mod diferit sub multiplele ei aspecte.

Studiul numărului, densităţii, mişcării, structurii precum şi a altor elemente ale populaţiei, în raport cu cadrul geografic, ne dă posibilitatea cunoaşterii cauzelor care explică repartiţia populaţiei pe acest teritoriu cât şi a consecinţelor ce decurg din acesta. De asemenea, necesitatea cunoaşterii populaţiei în cadrul studiilor de sistematizare, derivă din dubla ei postură de factor esenţial în elaborarea şi realizarea programului de dezvoltare şi în acelaşi timp, beneficiar al acestora, deoarece totul ce se face în sistematizarea teritorială este numai pentru populaţie.

La nivelul comunei, analiza datelor statistice din ultimii ani, reliefează faptul că numărul de locuitori a început să crească în procente foarte mici, datorită faptului că au început a se stabili mulţi tineri în comună. Astfel se observă o creştere a populaţiei de vărstă de la 20 – 40 ani datorită faptului că mulţi tineri au început să lucreze pământul, au mai venit în comună şi cetăţeni care au plecat în mediile urbane iar la pensionare s-au reîntors.

În anul 2002 populaţia comunei  era de 2080 locuitori iar la data de 01.01.2004, comuna număra un număr de 2180, înregistrându-se o creştere de 0,95 % a populaţiei.

Natalitatea creşte din anul 2003 după cum urmează:

-          2003 – 30 copii născuţi;

-          2004 – 36 copii născuţi;

Mortalitatea are o creştere şi descreştere din anul 2003 după cum urmează:

-          2003 – 30 decese;

-          2004 – 27 decese.

Din compararea datelor mai sus prezentate se observă un procent în creştere a naşterilor faţă de decedaţi.

În ultimii ani se înregistrează un excedent de forţă de muncă prin creşterea numărului de şomeri. Mulţi tineri din comună merg pe perioade mici de timp în afara ţării în căutarea unui loc de muncă. Relansarea ocupării forţei de muncă necesită acţiuni concrete la nivelul autoriţăţilor publice centrale şi locale, al agenţilor economici cu capital de stat sau privat în direcţia stimulării cererii de forţă de muncă şi flexibilitatea ofertei acestora:

Acest lucru ar putea fi realizat prin:

-          dezvoltarea proprietăţii private,

-          promovarea unei politici fiscale şi de creditare pentru încurajarea agenţilor economici care creează noi locuri de muncă,

-          calificarea tinerilor şi femeilor care sunt mai afectaţi de fenomenul „şomaj” în meserii sau profesii solicitate pe piaţa de muncă,

-          recalificarea adulţilor în scopul reintegrării acestora în muncă,

-          perfecţionarea pregătirii profesionale.

Prin legislaţia existentă se promovează o politică activă de ocupare a forţei de muncă ce se concretizeaz în:

-          acordarea de indemnizaţii lunare agenţilor economici ce angajează absolvenţi ai învăţământului preuniversitar sau universitar şi recalificarea gratuită a acestora,

-          acordarea de credite cu dobândă redusă,

-          înfiinţarea de centre de calificare şi recalificare a şomerilor.

Protecţia socială însă nu se referă doar la şomeri. Trebuie avuţi în vedere şi bătrânii, bolnavii, minorii care sunt lipsiţi de posibilitatăţi materiale pentru asigurarea unui trai decent.

La nivelul Consiliului Local Lozna se ţine o evidenţă clară a persoanelor şi familiilor cu probleme sociale deosebite dar fondurile de ajutare ale acestora sunt foarte mici şi totodată insuficiente.

II.2. - ESTIMĂRI CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE

Având în vedere resursele aproape inexistente pe raza comunei noastre şi lipsa unei tradiţii nu se prevăd perspective de dezvoltare industrială pe scară largă dar prin sprijinul statului se pot dezvolta activităţi industriale, datorită faptului că pe raza comunei sunt importante resurse de TURBĂ şi ROCI ARGILOASE. Datorită acestei bogăţii pe plan local se poate dezvolta o ramură extractivă şi de transport a acesteia.

II.3. - PRINCIPALELE OBIECTIVE CARE VIZEAZĂ AGRICULTURA

Agricultura reprezintă la nivelul comunei noastre principala activitate economică preponderent ca sursă de venituri atât din sectorul vegetal cât şi din sectorul creşterii animalelor.

Ca urmare a aplicări legilor fondului funciar, la nivelul comunei sunt un număr aproximativ de 850 proprietari de teren agricol care îşi cultivă terenul proprietatea lor, cât şi alte terenuri arendate, stabilindu-şi structura culturilor şi amplasarea acestora în colaborare cu specialiştii de la centrul agricol, obţinând producţii bune şi foarte bune, funcţie de condiţiile climatice cât şi un  număr de 810 proprietari pădure.

Suprafaţa agricolă la nivelul comunei  este  de aproximativ 1797,97 ha. Această suprafaţă este compusă după cum urmează:

-          teren arabil – 1491,97 ha,

-          păşuni – 139,95 ha,

-          vii – 0.39 ha,

-          livezi – 9,07 ha.

30 % din suprafaţă agricolă a comunei se află în asociaţii agricole.

Majoritatea suprafeţelor agricole sunt lucrate mecanic obţinându-se recolte bogate.

Principalele culturi fiind:

o        cultura de porumb

o        cultura de păioase

o        cultura de cartof

o        cultura de sfeclă

o        cultura de floarea soarelui

o         cultura de fasole

o        alte culturi

Suprafaţa cultivată cu păioase a cunoscut o creştere faţă de anul 2003 când s-a cultivat  350 ha adică  24 % din suprafaţa arabilă, ajungându-se la 392 ha în 2004 reprezentând 26 % din total arabil.

Suprafaţa cultivată cu porumb a cunoscut o creştere faţă de anul 2003 când s-a cultivat  715 ha adică  47 % din suprafaţa arabilă, ajungându-se la 745 ha în 2004 reprezentând 50 % din total arabil.

Suprafaţa cultivată cu cartofi a cunoscut o creştere faţă de anul 2003 când s-a cultivat 130 ha adică 8 % din suprafaţa arabilă, ajungându-se la 140ha în 2004 reprezentând 9 % din total arabil.

Suprafaţa cultivată cu sfeclă a cunoscut o scădere faţă de anul 2003 când s-a cultivat 50 ha adică 3 % din suprafaţa arabilă, ajungându-se la 20 ha în 2004 reprezentând 1 % din total arabil. Scăderea se datorează faptului că fabricile de zahăr din zonă au fost desfiinţate.

Suprafaţa cultivată cu floarea soarelui a cunoscut o creştere faţă de anul 2003 când s-a cultivat 50 ha adică 3 % din suprafaţa arabilă, ajungându-se la 70 ha în 2004 reprezentând 4 % din total arabil.

Suprafaţa cultivată cu fasole a cunoscut o creştere faţă de anul 2003 când s-a cultivat 25 ha adică 1,5 % din suprafaţa arabilă, ajungându-se la 50 ha în 2004 reprezentând 2 % din total arabil.

Suprafaţa cultivată cu alte culturii a cunoscut o creştere faţă de anul 2003 când s-a cultivat 130 ha adică 8 % din suprafaţa arabilă, ajungându-se la 140ha în 2004 reprezentând 9 % din total arabil.

Analizând statistic producţiile medii obţinute la principalele culturi agricole se observă o creşterea producţiei la toate culturile agricole. Estimările făcute de specialiştii de la Camera agricolă întrevăd o creştere a producţiei agricole în anii următori. Acest lucru este posibil prin utilizarea îngrăşămintelor chimice şi naturale, folosirea de seminţe şi soiuri, hibrizi, fosfaţi, combaterea bolilor şi dăunătorilor prin utilizarea erbicidelor, insecticidelor, efectuarea tratamentelor în condiţii optime sub directa îndrumare a specialiştilor de la centrul agricol, efectuarea lucrărilor agrotehnice la timp şi de calitate, evitarea parcelării şi fărâmiţării terenului pentru a se putea folosi dotarea tehnică modernă etc.

Acest lucru va duce la modernizarea gospodăriilor ţărăneşti individuale. Vor trebui asigurate pentru agricultură credite cu dobânzi mici, avantajoase pentru producătorii agricoli, acordarea de subvenţii, facilităţi şi preţuri stimulative pentru produse.

Referitor la evoluţia efectivelor de animale se remarcă faptul că în perioada 2003-2004 a avut loc o creştere a acestora.

În anul 2003 efectivul în sectorul gospodăriilor populaţiei a fost de 860 capete bovine iar în anul 2004 de 875 capete cu 1 % mai mult.

Specia porcină cunoaşte o scădere semnificativă în anul 2004, de 1380 capete faţă de 1600 capete în anul 2003 cu un procent de 22 % mai mic. Prin urmare efectivul de porcine dispensat în 749 gospodării familiare este de 1,84 capete, datorită faptului că producătorii nu sunt subvenţionaţi şi stimulaţi.

În perspectiva anului 2006 efectivele de păsări au cunoscut o creştere: în anul 2004 de 1,7 % respectiv 20000 capete faţă de 18634 capete în 2003. revine pe gospodărie 26,7 capete urmând a ajunge în anul 2006 la 35 capete pe gospodărie.

Efectivul de ovine este dispensat în 749 gospodării cu o mărime a exploataţiei de 171 care va ajunge în anul 2006 la 250 capete.

Un accent deosebit se pune la ora actuală în creşterea efectivului matcă prin îmbunătăţirea calitativă a acestuia prin folosirea însămânţărilor artificiale cu material provenit de la rase cu producţii superioare. Avându-se în vedere că sectorul creşterii animalelor prin rase superioare reprezintă la nivel local importantă sursă de venituri, interesul manifestat de producătorii particulari în ultimii doi ani pentru obţinerea de producţii mari cât şi de a avea efective corespunzătoare din punct de vedere fenotipic şi genotipic preconizăm că în anii următori efectivele şi producţiile obţinute de la animalele producătorilor particulari să fie într-o curbă ascendentă. O mare importanţă în dezvoltarea acestei ramuri de activitate o reprezintă avantajele acordate deja de stat producătorilor particulari cât şi privaţi.

II. 4. - PRIORITĂŢI ÎN TRANSPORT

La nivelul comunei noastre, întreaga reţea de comunicaţii rutiere necesită refacere acesteia, astfel:

o        porţiunea de drum judeţean 291B ce face legătura între comunele Şendriceni – Lozna – Dersca, asfaltat de pe raza comunei (satul Lozna) pe distanţa de 4 km. trebuie refăcută iar în perspectivă prin sprijinul autorităţilor publice central, judeţene vom încerca în afara reabilitării celor 4 km. asfaltarea şi a 2 km. drum ce traversează comuna.

o        Se impune deasemenea refacerea drumurilor comunale prin reîmpietruire cu piatră de râu;

o        Drumul comunal 76 A ce face legătura dintre D.J. 291 B – D.N. 29,  necesită deasemeni reabilitat. În acest sens s-a efectuat studiul de fezabilitate.

II. 5. - GOSPODĂRIE COMUNALĂ (ALIMENTAREA CU APĂ)

O problemă de larg interes la nivelul comunei Lozna o reprezintă asigurarea cu apă a cetăţenilor. Având în vedere seceta prelungită din ultimii ani este necesar înfiinţarea aducţiunii cu apă a comunei. Preconizăm ca până în anul 2006 să întocmim documentaţia pentru realizarea de captare de apă şi începerea construcţiei avându-se în vedere faptul că există o lipsă acută de apă la nivelul comunei

II. 6. - ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Ambele sate ce compun comuna Lozna au acces la alimentare cu energie electrică, practic neexistând decât 5 case care nu sunt racordate la reţea (persoane în vârstă cu posibilităţi materiale reduse)

II. 7. - TELECOMUNICAŢIILE

Reţeaua telefonică a comunei Lozna este asigurată prin centrala telefonică automată, având un număr de 155 abonaţi. Datorită multitudinilor de solicitări de posturi telefonice este necesar extinderea reţelei telefonice la nivelul comunei prin montarea unei centrale telefonice de capacitate mai mare. Până în anul 2004 cetăţenii comunei aveau acces la un singur post de televiziune iar prin demersurile făcute de către primarul comunei a fost instalată televiziunea prin cablu care furnizează un număr de 20 posturi de televiziune cu scopul creşterii accesului la informare a cetăţenilor.

  

CAPITOLUL III  ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI CULTURĂ

III. 1. – ÎNVÂŢĂMÂNT

Baza materială a şcolilor din comună este alcătuită din: trei corpuri de şcoală cu zece săli de clasă, construite în anul 1911 şi respectiv 1913; două corpuri pentru învăţământul preşcolar cu şase săli pentru cele cinci grupe frecventate de 109 copii şi 304 elevi în învăţământul primar, gimnazial şi treapta I – îi de liceu, la care se adaugă: două magazii pentru lemne, un atelier şcolar, construit în 1981 cu profil mecanic, descompletat în prezent şi un şopron de depozitare de materiale. Două terenuri de fotbal, pe care se află şi câte un teren de hanbal; cel de la Lozna fiind împrejmuit de gard. Şcolile nu au săli de sport, orele de educaţie fizică, defăşurându-se în aer liber, pe bazele  sportive ale satelor situate la aproximativ 100 m la Lozna şi respectiv 300 m la Străteni.

Sistemul de încălzire este asigurat prin sobe cu combustibili solid -  la Lozna şi centrală termica şi sobe la Străteni.

Aprovizionarea cu apă se realizează de la fântâni cu găleţi.

Baza didactică - materială este învechită, uzată şi incompletă, o parte din materialul didactic utilizat este confecţionat de cadrele didactice, cu mijloace proprii.

Bibliotecile şcolare, dispun de un fond de carte redus după cum urmează:

v      Lozna – 2652 volume,

v      Străteni – 2377 volume.

În ceea ce priveşte dinamica populaţiei şcolare, se constată o stagnare pentru moment cu mici tendinţe de creştere, ceea ce ne face să credem că nu vom ajunge în situaţia de învăţământ simulativ.

Resursele umane, sunt asigurate de cele 29 cadre didactice, din care: 27 calificate, 1 în curs de calificare şi unul necalificat; doi lucrători îngrijitori, un muncitor de întreţinere cu ˝ normă, un secretar tot cu ˝ normă. Activitatea de viitor, presupune, luarea unor măsuri concrete care să se materializeze în:

Ř       Extinderea spaţiilor de şcolarizare în ambele sate, prin construirea a două noi localuri de şcoală, prin Banca Mondială, pentru care există deja cele două proiecte, după cum urmează: Lozna – proiect numărul 11140/2004 şi Străteni – proiect numărul 151/2004;

Ř       Alimentarea cu apă potabilă a spaţiilor de şcolarizare, în ambele sate;

Ř       Împrejmuirea cu gard a bazei sportive din satul Străteni şi amenajarea utilităţilor necesare;

Ř       Amenajarea unei mini baze sportive (teren de handbal, volei, baschet, tenis de câmp) în curtea şcolii din satul Lozna;

Ř       Introducerea încălzirii pe bază de centrală termică, în spaţiile de şcolarizare de la şcoala din satul Lozna şi extinderea ei la şcoala din satul Străteni;

Ř       Plantarea de garduri vii către parte stradală a şcolilor şi amenajarea de spaţii florale în perimetrul şcolilor;

Ř       Amenajarea de mini săli de sport în ambele şcoli prin reamenajarea spaţiilor existente;

Ř       Racordarea şcolilor din comună la Internet;

Ř       Dotarea unităţilor şcolare cu un număr mai mare de calculatoare, faţă de cele 4 existente în prezent;

Ř       Procurarea de DVD-uri pentru a fi exploatate la maximum cele două televizoare color existente în şcoli;

Ř       Amenajarea de trotuare, către punctele de lucru din cadrul unităţilor şcolare şi a spaţiilor pentru depozitarea gunoaielor.

III. 2. - CULTURA

În comună există două cămine culturale, reabilitate prin reparaţii capitale cu fonduri ale comunităţii locale; dotate cu 200 scaune; una staţie de amplificare şi o bibliotecă cu 2037 volume pentru care spaţiul este impropriu.

Activitatea de viitor presupune:

Ř       Dotarea corespunzătoare a bibliotecilor din comună (comunală şi şcolare) cu  numărul de cărţi necesare raportate la numărul de locuitori şi cititori, prin intermediul instituţiilor abilitate ale statului;

Ř       Dotarea Căminului cultural din satul Străteni cu staţie de amplificare, iar pentru ambele instituţii: mijloace audio şi video, costume naţionale, mobilier necesar în vederea creării condiţiilor optime pentru desfăşurarea activităţilor culturale, în toată complexitatea lor;

Ř       Pregătirea prin forme de perfecţionare specifice a managerilor culturali şi instructorilor de formaţii cultural artistice;

Ř       Antrenarea managerilor şi formaţiilor artistice şi de obiceiuri, în schimburi de experienţă pe plan judeţean şi interjudeţean.

 

CAPITOLUL IV

DEZVOLTAREA SERVICIILOR PUBLICE

La nivelul comunei Lozna se urmăreşte ca prin toate serviciile publice să crească nivelul de trai a cetăţenilor; transformării mentalităţii acestora şi ridicarea nivelului cultural al acestora.

Toate acţiunile care se vor întreprinde, va urmări o mai bună deservire a populaţiei şi realizarea de acţiuni în scopul creşterii calităţii vieţii tuturor cetăţenilor comunei.

La nivelul Consiliului Local se va urmări ca personalul din aparatul propriu şi personalul de conducere să dea o mai mare atenţie rezolvării problemelor cetăţenilor în mod operativ şi realizarea de noi servicii care să ducă la creşterea nivelului de trai, a cetăţenilor.

În comuna Lozna se va urmări dotarea cu aparatură corespunzătoare în vederea desfăşurării unei activităţi culturale la nivel superior prin procurarea de aparatură electrică şi electronică, cumpărarea de materiale necesare pentru procurarea de instrumente muzicale şi materiale sportive, avându-se în vedere că există spaţiul necesar pentru desfăşurarea de activităţi culturale şi sportive.

Se va urmării înfiinţarea unor formaţii folclorice pentru mai buna petrecere a timpului liber şi atragerea tineretului în activităţi culturale.

Se va organiza în cadrul bibliotecii comunale expoziţii cu reprezentarea unor colecţii de carte tehnică în sprijinul agricultorilor.

În domeniul învăţământului şi unităţilor şcolare din comuna Lozna se va avea în vedere realizarea reformei în conţinutul său, aşezarea pe noi principii, conform Legii învăţământului a întregii munci de instruire.

În domeniul sanitar s-au efectuat următoarele :

Ř       Reparaţie capitală la dispensarul uman din comună,

Ř       Apă curentă,

Ř       Magazie de lemne.

Ř       Asigurarea la nivel local a unei protecţii sporite pentru tineretul existent în comună a familiilor înfiinţate cât şi a familiilor revenite în comună.

 

CAPITOLUL V

EVOLUŢIA CONSTRUCŢIILOR DE LOCUINŢE

Ritmul de construire a locuinţelor şi anexelor gospodăreşti au luat o amploare mai mare după anii 1990 odată cu eliminarea resticţiilor impuse prin legislaţia vechiului regim cât şi prin posibilităţile mai largi de procurare a materialelor de construcţie.

Avându-se în vedere că preţurile pentru materialele de construcţie cât şi manopera pentru construirea de locuinţe este deosebit de mare cât şi a unei necunoaşteri temeinice a legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte creditele oferite în condiţii avantajoase de către stat ritmul de construcţie de noi locuinţe este foarte lent.

În anul 2003 la nivelul comunei Lozna s-au construit un număr de 12 locuinţe iar în anul 2004 s-au construit un număr de 16. Se preconizează ca până în anul 2006 la nivelul comunei să se mai construiască un număr de 18 - 20 locuinţe.

 

CAPITOLUL VI

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PENTRU ANII

 2004 - 2005

INDICATORUL

PLANIFICAT – mii lei

 

Anii

2004

2005

VENITURI TOTAL, din care curente:

8737444

8571266

Compuse  din:

 

 

-          Impozit  clădiri persoane fizice

78000

95000

-          Taxă mijloace transport persoane fizice

45000

45000

-          Impozit teren persoane fizice

196000

250000

-          Alte impozite şi taxe

30000

14000

-          Impozit clădiri persoane juridice

38503

14000

-          Taxă mijloace transport persoane juridice

5000

4000

-          Taxe şi tarife pentru eliberarea licenţei şi autorizaţiilor de funcţionare

7000

28000

-          Taxe timbru pentru activităţi notariale

40000

20000

-          Taxe extrasjudiciare de timbru

60050

50000

-          Taxe din acte cadastrele şi agricole

37100

40000

-          Alte încasări din impozite indirecte

56350

70000

-          Alte venituri de la instituţii publice

-

128181

-          Venituri din amenzi

90000

50000

-          Încasări din alte surse

280600

60000

Cote şi sume defalcate din impozit pe venit, din care:

3861300

3323052

-          Cote defalcate din impozitul pe venit

-

80000

-          Persoane cu handicap

-

558576

-          Protecţia copilului

-

27600

-          Sume de echilibrare

3861300

2220869

-          Ajutoare sociale şi încălzire

-

436007

Sume defalcate din T.V.A., din care:

3241341

3621033

-          Învăţământ – cheltuieli personal

3241341

3594942

-          Burse şi obiecte de inventar

-

26091

Subvenţii primite de la alte bugete, din care:

571200

759000

-          Finanţare program A.J.O.F.M.

571200

759000

Subvenţii de la bugetul de stat

100000

-

CHELTUIELI TOTAL, din care:

8737444

8571266

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ – capitolul 51, din care:

1722882

1903850

-          Cheltuieli personal

1248882

1508850

-          Cheltuieli materiale, compuse din:

474000

395000

·         Încălzire

50000

50000

·         Iluminat

19000

10000

·         Salubrizare

5000

5000

·         Telefon

30000

40000

·         Furnituri birou

20000

20000

·         Materiale pentru curăţenie

10000

10000

·         Alte materiale şi prestări servicii

30000

20000

·         Materiale şi prestari serviciu cu caracter funcţional

10000

10000

·         Reparaţii  curente

140000

-

·         Cărţi publicaţii

20000

10000

·         Obiecte de inventar

70000

50000

·         Calificare şi perfecţionare profesională

70000

100000

·         Alte cheltuieli

-

70000

ÎNVĂŢĂMÂNT – capitolul 57, din care:

3563341

3921033

-          Cheltuieli de personal

3234513

3594942

-          Transferuri , din care:

8598

26091

·         Burse şi obiecte de inventar

8598

26091

-          Cheltuieli materiale, compuse din:

290230

350000

·                                                         Încălzit

98230

100000

·                                                         Iluminat

20000

10000

·                                                         Salubrizare

5000

5000

·                                                         Telefon

15000

10000

·                                                         Furnituri birou

15000

10000

·                                                         Materiale curăţenie

20000

20000

·                                                         Alte materiale şi prestări servicii

30000

20000

·                                                         Materiale cu caracter funcţional

5000

5000

·                                                         Obiecte de inventar

27000

10000

·                                                         Cărţii publicaţii

5000

10000

·                                                         Navetă

35000

100000

·                                                         Reparaţii curente

15000

50000

·                                                         Cheltuieli de capital

30000

-

SĂNĂTATE – capitolul 58, din care:

25000

-

-          Cheltuieli materiale

25000

-

CĂMIN – capitolul 59, din care:

200000

79200

-          Cheltuieli de personal

-

79200

-          Cheltuieli materiale

200000

-

ASISTENŢĂ SOCIALĂ – capitolul 60, din care

897995

994583

-          Cheltuieli de personal

576000

558576

-          Ajutoare sociale

205445

371007

-          Ajutor încălzire

116550

65000

GOSPODĂRIE COMUNALĂ – capitolul 63, din care:

1898233

1545000

-          Cheltuieli de personal

756526

1125000

-          Cheltuieli materiale, compuse din:

1041707

370000

·                                                         Reparaţii curente

561707

-

·                                                         Iluminat

280000

150000

·                                                         Carburanţi 

200000

150000

·                                                         Alte cheltuieli autorizate (ROVINETA + ASIGURARE)

-

70000

·                                                         Cheltuieli de capital (P.U.G.)

100000

-

AGRICULTURĂ – capitolul 67, din care:

37100

-

-          Cheltuieli de personal

37100

-

TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII – capitolul 68, din care:

270000

100000

-          Cheltuieli materiale

240000

100000

-          Cheltuieli de capital

30000

-

ALTE  ACTIVITĂŢI – capitolul 69.02 (programe de dezvoltare)

5000

-

ALTE ACŢIUNI – capitolul 72, din care:

96233

-

-          Cheltuieli de personal

68961

-

-          Cheltuieli materiale

27332

-

TRANSFERURI – capitolul 84, din care:

21600

27600

-          Protecţia copilului

21600

27600

 

 

CAPITOLUL VII

LISTA PRINCIPALELOR OBIECTIVE DE INVESTIŢII PROPUSE A SE REALIZA

ÎN PERIOADA 2003 – 2006

 

 

Nr. crt.

 

Denumirea obiectivelor

 

Valoarea totală

 - lei - 

 

Suprafaţa  construită

 - m2 + m.l. -

 

Procentul de realizare

începând  cu 01.09.2003

 

2004

2005

2006

1

Construirea unei anexe pentru primărie

1.100.000.000

Suprafaţă construită 160 m2

30 %

50%

20%

-

2

Împrejmuire teren sport sat Lozna şi Străteni

140.000.000

370 m.l.

20%

30%

50%

-

3

Împrejmuire şcoală sat Străteni

100.000.000

255 m.l.

-

50%

50%

-

4

Imprjmuire  şi R.K. Cămin Cultural Lozna

145.000.000

-          înlocuit pardoseală cu mozaic – 150 m2

-          lambriu – 130 m2

-          împrejmuire – 80 m.l.

-

100%

-

-

5

Construire staţie călători

77.000.000

36 m2

-

100%

 

-

6

Construire acoperiş fântână

57.000.000

20 m2

-

100%

 

 

7

Construire puţ sec

25.000.000

 

-

100%

 

 

8

Reamenajare centru civic al comunei

200.000.000

-          dalat şanţuri,

-          turnat trotuare

25%

25%

25%

25%

9

Reabilitare drum comunal D.C 76 A

10.000.000.000

-          6,2 km

-

Efectuat S.F.

15%

85%

10

Împietruire drumuri comunale şi uliţi săteşti

1.000.000.000

 

10%

30%

30%

30%

11

Construre poduri centru civic

100.000.000

15 m.l.

-

50%

50%

-

12

Alimentare cu apă

 

9 Km

-

-

S.F.

20%

 

Indicatori

 

COMUNA LOZNA

 

Denumire indicatori

U.M.

Total comună

SAT

Lozna

Străteni

Populaţie

pers.

2180

1143

1037

Suprafaţa

ha.

2406,44

1320

1086,44

Locuinţe existente

nr.

754

400

354

Suprafaţa locuibilă

mii m.p.

603700

320000

283700

Lungimea drumurilor publice, din care:

km.

29,6

16

13,6

 - modernizate

 

-

-

-

 - pietruite

 

14,6

6,6

8

 - drumuri pământ

 

15

7

8

Lungimea liniei de cale ferată

km.

-

-

-

Lungimea reţelei de distibuţie a apei potabile

km.

-

-

-

Lungimea reţelei de canalizare

km.

-

-

-

Lungimea reţelei electrice

km.

32

17

15

Număr de gospodării racordate la reţeaua electrică

nr.

749

397

352

Salariaţi – nr. mediu

pers.

76

43

33

Suprafaţa agricolă, din care:

ha.

1797,97

959,2

837,8

 - suprafaţa arabilă

 

1491,97

800

691

 - păşuni

 

139,95

75

65

 -  fâneţe

 

156,59

80

76

 - vii

 

0,39

0,2

0,8

 - livezi

 

9,07

4

5

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

ha.

530

270

260

Ape, bălţi

ha.

15,29

7

8

Alte terenuri

ha.

2,81

1,65

1,16

Efective de animale, din care:

cap.

22426

11346

11080

 - bovine

 

875

475

400

 - porcine

 

1380

700

638

 - ovine

 

171

71

100

 - păsări

 

20000

10100

9900

Unităţi de Poştă

nr.

2

1

1

Abonaţi la serviciul telefonic

nr.

155

85

70

Abonaţi la radio

nr.

500

270

230

Abonaţi la T.V.

nr.

580

320

260

Unităţi de învăţământ, din care:

nr.

2

1

1

 - grădiniţe

 

2

1

1

 - şcoli

 

2

1

1

Populaţie şcolară

nr.

413

226

187

Personal didactic, din care:

nr.

29

16

13

 - calificat

 

27

15

12

Cămine culturale

nr.

2

1

1

Biblioteci

nr.

3

2

1

Spitale

nr.

-

-

-

Paturi de spitale

nr.

-

-

-

Dispensar/cabinete medicale umane

nr.

1

1

Medici/medici de familie

nr.

1

1

Personal mediu sanitar

nr.

2

2

Dispensar/cabinete medicale veterinare

nr.

1

1

Medici sector public/privat veterinar

nr.

1

1

Personal mediu sanitar vaterinar

nr.

2

2

Agenţi economici

nr.

7

 

 

 - producţie, mica industrie, ind. alimentară

 

-

 

 

 - comerţ, magazine, depozite

 

5

 

 

 - asociaţii agricole

 

2

 

 

Înfrăţiri cu alte localităţi**

 

Roncheroles - Franţa

 

Roncheroles - Franţa

Organizaţii neguvernamentale înfiinţate

nr.

-

-

-

 

 | Prima pagina |