Oraşul  FLĂMÂNZI

 Date de contact

Primăria oraşului Flămânzi

oraşul Flămânzi, judeţul Botoşani

tel: 0231/552351

fax: 0231/552626

MONOGRAFIA

localităţii Flămânzi, judeţul Botoşani

Oraşul Flămânzi, nume de referinţă, simbol al spiritului de dreptate a ţăranului român, este situat în partea de sud a judeţului Botoşani, pe cursul mijlociu al râului Miletin, având ca vecini comunele: Copălău, Prăjeni, Frumuşica şi Hlipiceni.

Oraşul este situat într-o zonă colinară, dar forma de relief predominantă este şesul cu mici zone inundabile, terenul fiind inclus în zona a treia de fertilitate.

Ca poziţie strategică localitatea este aşezată de-a lungul drumului european E58 care este, de fapt, principala arteră rutieră care leagă judeţul Botoşani de judeţele din sud şi mai ales de judeţe Iaşi, Bacău, Vaslui, Neamţ.

Localitatea se întinde pe o suprafaţă de peste 10.000 ha în care sunt cuprinse atât terenurile agricole pe care se cultivă cereale, plante tehnice, oleaginoase, vii, păşuni şi imaşuri cât şi peste 1.700 ha de pădure.

Ca număr de locuitori oraşul Flămânzi este considerat a fi a treia localitate din judeţ având peste 12.000 de suflete dispuse atât în oraşul Flămânzi cât şi în satele aparţinătoare Chiţoveni şi Prisacani.

Printre amenajările edilitare gospodăreşti localitatea dispune de un ansamblu de locuinţe de peste 300 apartamente construite din fondul de stat, două aducţiuni de apă prin pompare din Siret şi o aducţiune prin cădere, 6 şcoli şi 12 grădiniţe cu peste 1.900 de  elevi, din care un Grup Şcolar cu liceu şi şcoală profesională, un centru cultural, 8 biserici, 4 cabinete medicale, O Unitate de Asistenţă Medico-Socială cu 45 de paturi şi un centru de permanenţă cu salvare, în acestea lucrând 5 medici şi peste 15 cadre medii, două dispensare veterinare cu doi medici şi altele.

Oraşul Flămânzi are o istorie bogată fiind atestată documentar încă din secolul XVI, anul 2005 fiind un an jubiliar când se sărbătoresc 400 de ani de atestare documentară a localităţii, dar pe teritoriul ei s-au găsit vestigii arheologice care dovedesc aşezări pe acest teritoriu încă din epoca primitivă şi antică. Totuşi localitatea s-a făcut cunoscută atât în ţară cât şi în străinătate ca fiind locul de unde a izbucnit marea răscoală ţărănească din anul 1907, devenind simbolul setei de dreptate a ţăranului român. Documente ale acestui eveniment se găsesc atât în miniexpoziţia din cadrul consiliului local cât mai ale s la muzeul din Botoşani şi arhivele statului din Botoşani şi Iaşi, precum şi la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi.

Datorită importanţei geostrategice (fiind situat la egală distanţă de oraşele Botoşani şi Hârlău şi pe principala arteră de comunicaţie cu celelalte judeţe) cât mai ales istorice, fosta comună a devenit oraş în anul 2004 şi este compus din fostele sate Flămânzi, N. Bălcescu şi Poiana iar ca sate aparţinătoare au rămas Chiţoveni şi Prisacani.

Industria este reprezentată de mica industrie, de mici fabrici şi ateliere ca de exemplu Fabrica de confecţii, o fabrică de mobilă şi două ateliere de mobilă, o fabrică de prelucrarea laptelui, un abator, ateliere de croitorie, moară de grâu şi mai multe mori de porumb şi uleierniţe, o societate de transport, magazine de valorificare material de construcţie, alimentare şi nealimentare, etc., unităţi care în mare măsură au absorbit un mare număr de forţă de muncă din localitate.

Prin Planul urbanistic general s-a aprobat înfiinţarea unei zone industriale, zonă în care investitorii români şi străini să beneficieze de anumite facilităţi ca drum de acces, apă curentă, electricitate etc., deoarece localitatea dispune de materii prime ca lemnul, produse agricole şi animaliere alte materiale care pot constitui materia primă în vederea înfiinţării de societăţi comerciale de producţie, ca de exemplu societăţi care să valorifice lâna, materialul lemnos, piatra, laptele şi carnea şi nu în ultimul rând se va pune baza pe industrii tradiţionale ca: confecţionarea obiectelor de artizanat, olăritul, confecţionarea de obiecte din răchită şi paie etc.

Se propune ca pentru anul 2005 şi următorii să se deschidă finanţări, atât din bugetul local şi judeţean cât şi din diferite fonduri de dezvoltare în vederea amenajării unei aducţiuni de apă din sursă locală (de la Stejarul), împietruiri de drumuri săteşti, proiectarea şi realizarea aducţiunii de gaze naturale în colaborare cu Consiliul Judeţean, efectuarea de studii în vederea realizării unei reţele de canalizare şi a unei staţii de epurare, construirea a trei localuri de şcoală la şcolile din Cordun, N. Bălcescu şi Prisacani, asfaltarea drumului comunal 46 de la Obelisc până la Abatorul Flămânzi, modernizarea drumului sătesc 1066 pe o lungime de 2,5km, introducerea sistemului Internet în administraţia publică locală, reparaţii capitale la clădirea centrului cultural etc.

În vederea atragerii de turişti propunem realizarea unui muzeu al răscoalei din 1907 şi renovarea monumentului răscoalei.

Toate acestea nu se pot realiza numai din bugetul local sau din sumele alocate de la stat ci trebuie găsite noi resurse de finanţare prin aportul continuu al tuturor factorilor care doresc realizarea unei localităţi urbane moderne şi ridicarea nivelului de viaţă şi confort al cetăţenilor.

Indicatori

Galerie foto

| Pagina principala |