Comuna  Coşula

Date de contact:

PRIMĂRIA  COMUNEI  COŞULA

Sat. COŞULA, Com. COŞULA, Jud. BOTOŞANI

Cod. 717063

TEL. 0231-619411

       0231-552611

FAX. 0231-552611

I) CADRUL NATURAL ŞI GEOGRAFIC AL COMUNEI. DATE GENERALE ASUPRA COMUNEI

CARACTERIZARE FIZICO-GEOGRAFICĂ

 Comuna COŞULA, este situată în partea de sud a teritoriului administrativ a judeţului Botosani, în Câmpia Jijiei superioare şi a Başeului cu legături rutiere prin D.E. 58 - IAŞI - BOTOŞANI - SUCEAVA, care traversează teritoriul comunei de la nord la sud, prin intravilanul  localităţii Buda. 

Comuna Coşula se învecinează cu cu următoarele comune: la Nord  comuna Băluşeni, la Est comuna Copălău, la Sud  comunele Flămînzi şi Frumuşica iar la Vest  comuna Cristeşti.

Între aceste repere, comuna are o suprafaţă de 5455,42 ha reprezentând  1,09% din teritoriul judeţului Botoşani.

Comuna Coşula este alcătuită din satele: Coşula, Buda, Pădureni, Şupitca.

 Reşedinţa comunei este satul Coşula, a cărui  nume vine de la Matei Coşovei, unul din vornicii lui Petru Rareş. Satul este atestat documentar la 1535 d.H., an în care a fost zidită mânăstirea Coşula, monument de artă medievală. În timpul domniei lui Ştefan cel Mare a fost construit  podul de piatră de peste pârâul Miletin în anul 1503.

Satul are o populaţie de 1752 locuitori reprezentând 48 % din populaţia comunei.

Localitatea  Buda  - nu se cunoaşte data exactă a atestării  sale  documentare.                                      

Localitatea Pădureni  - nu se cunoaşte data exactă a atestării sale documentare. Avea denumirea veche de         - Lingurari.

Localitatea Şupitca  - nu se cunoaşte data exactă a atestării  sale  documentare .

Comuna are o populaţie de 3670, majoritatea români, de religie creştin – ortodoxă.

Comuna  Coşula  situată in partea de  sud – vest  a judeţului Botoşani, se regăseşte din punc de vedere  geomorfologic, in marea unitate structurală  cunoscuta sub denumirea de,,Platforma  Moldovenească“  reprezentată prin dealurile  Cozancea - Todireni  in  depresiunea  Jijia - Bahlui, in valea Miletinului care traversează de la  nord  la sud  teritoriul  comunei.

Din punct de vedere geologic, regiunea se sprijină pe un fundament de roci sarmatiene de tipul argilos şi marnelor, iar în acoperiş se aştern depozitele cuverturii  cuaternare, reprezentate  litografic prin argile prăfoase, profiluri argilo – nisipoase, nisipuri, loess şi formaţiuni aluvio – eoliene.

Geostructural, această  platformă  este formată  din două  etaje:

- etaj  inferior, precambrian, constituit din roci cristaline, cutate;

- etaj superior, reprezentat de depozite ordoviciene siluriene, cretacice, eocene şi neogene, necutate;

Din categoria formaţiunilor mai noi, neogene, respectiv miogene, sunt  evidentiate doua orizonturi caracteristice:

- tortonianul (regăsit pe malul Prutului)

- sarmaţianul, care este extins pe întregul teritoriu al judeţului Botosani.

Cuvertura  este alcătuită din depozite noi, cuaternare (pleistocene şi holocene).

Devenit uscat începând cu a doua  parte a sarmaţianului, acest teritoriu a fost  supus necontenit  activităţii de modelare subaeriană, proces care a dus la crearea reliefului actual. Activitatea de modelare şi sculptare a reliefului s-a făcut în strânsă legătură cu structura geologică şi cu particularităţile litologice ale depozitelor               (înclinare spre  sud – est a satelor, prezenta argilelor, nisipurilor, gresiilor, etc.).

Din punct de vedere  morfologic, în ansamblu, zona se caracterizează printr–un relief colinar, larg vălurit, brăzdat de o reţea de văi  înguste cu profil în formă de  “  V “, unde râul  Sitna se constituie ca principal  emisar al tuturor   apelor de suprafaţă  si  subterane  din zonă, cu interfluvii dezvoltate pe depozite miocene monoclinale, în general paralele şi orientate nord – est, separate prin văi  cu  lunci  largi  pe care s-au  amenajat  multe  iazuri.

Comuna Coşula, după cum se poate constata  în  planşa  privind principalele diviziuni ale reliefului  judeţului  Botoşani, face parte din  diviziunea  -  Dealurile COZANCEA  - GURANDA  - şi care  ocupă o suprafata destul de însemnată  ca întindere  din Câmpia  Moldovei, fiind delimitată  de la sud de Copălău, pe valea  Miletinului, până la valea Jijiei pe care o depăşeşte în dealul  Guranda.

 Zona respectivă este caracterizată ca fiind  cu mare energie de relief cu înălţimi ce variază între 240 m  şi 265 m, dealul  Guranda. 

Trăsăturile specifice ale reliefului, caracteristic de altfel pentru întregul judeţ Botoşani, sunt definite de succesiunea de culmi  orientate  NV – SE, despărţite de văi largi care se diferenţiază prin energii de relief  accentuate – 60 – 70  m. Interfluviile  prezintă  o larga dezvoltare  în  platou, cu versanţi ce au o pantă accentuată.

Aplecarea  culmilor pe direcţii  NV – SE, imprimă  şi un caracter  monoclinal  reliefului, denumit  - relief de  cueste. Acestea  pun în evidenta  povârnişuri  în  pantă  abruptă  către  nord,  nord – vest, care capătă lărgimi remarcabile  în dreptul  localităţilor, Coşula si  Buda.

O altă caracteristică  a reliefului este  imprimata  de cuvertura formaţiunilor  loessoide  care  acoperă mai peste tot culmile dealurilor  joase, fiind alcătuite  din  luturi loessoide dezvoltate prin procese pedodiagenetice care au dus cu timpul la loessoidizarea marnelor nisipoase – cu conţinut în nisipuri între 25–50% - pe depozite aluvio coluviale.

Fiind situat în partea de nord – est a ţării, teritoriul comunei Coşula este supus influenţelor climatice ale Europei de est şi centrale, majoritatea precipitaţiilor fiind provocate de masele de aer ce se deplasează din vestul şi nordul Europei.

Vecinătatea cu marea  Câmpie Euro – Asiatică, face clima comunei Coşula să se afle într-un regim al temperaturii şi al precipitaţiilor cu valori caracteristice climatului temperat – continental, cu ierni friguroase şi veri călduroase. Amplitudinea anuală de temperatură este de 36 grade C. Temperatura medie anuală este de 8,5 grade C. Perioada cea mai uscată este august - septembrie, perioada cea mai ploioasă este mai – iunie. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 670 l/mp.

Vânturile predominante sunt din direcţia nord şi nord – vest. Iarna caracteristic este crivăţul, care suflă dinspre est.

Reţeaua  hidrografică  pe teritoriul  comunei  Coşula reprezentată  prin  pârâul  Miletin care îşi are  izvoarele  în  dealurile  împădurite  ale comunei  Curteşi, localitatea  Agafton şi  care are numeroşi afluenţi  pe teritoriul  comunei.

Pârâul  Miletin   are o  lungime pe teritoriul  judeţului de 87  km.  cu  o suprafaţă de bazin de 663 mp.  şi se varsă în râul  Jijia, pe teritoriul  judeţului  Iaşi.

Valea Călugăra  Mare, sau după denumirea  localnicilor  si de Horoghinca izvorăşte din Dealul Perisorului la o cota de cca. 513,0m.

Valea Calugara Mica izvorăşte din Dealul Coama Porcului cu o altitudine de 306,0 m.

Valea Cornaci izvorăşte din Dealul Fântâna.

Valea Lupul la sud de Supitca din Vârful Gavrilesti sub cota  de 359.0 m.

Valea lui Marcu izvorăşte din Dealul Iteti.

Valea Huhurezului izvorăşte din pădurea Piscul Budei.

Apele freatice  sunt  reprezentate prin ape  din depozitele  deluviale, ape freatice de terasa şi ape de stratificaţie aparţinând depozitelor sarmaţianului.

Apele din depozitele deluviale au un caracter suprafreatic, permiţând  mari variaţii  de  debit în funcţie de condiţiile  climei. 

Apele freatice din baza teraselor şi din conurile de dejecţie au un caracter  permanent, dar regimul lor depinde în primul rând de condiţiile climatice  existente.

Apele de stratificaţie din depozitele sarmaţianului sunt  lipsite  de presiune  hidrostatica.  Regimul lor depinde mai puţin de condiţiile climatice datorita adâncimii mai mari la care se găsesc şi stratului impermeabil de deasupra.

In cuprinsul teritoriului s-au  determinat areale  cu:

- pânze de ape  subterane la  3,00 m adâncime, cuprinse în general în albia  majora a pârâului  Miletin  si în  zonele de inundabilitate a văii  Lipoveni  şi  Bahna.

- pânze de ape  subterane la  7,00   -  10,00  m.   si  10,00 – 12,00  m adâncime se găsesc pe suprafaţa  interfluviilor.

Solurile predominante în comună sunt  cernoziomurile levigate. Pe formele de relief care au suferit  de pe urma proceselor de eroziune se întâlnesc cernoziomuri carbonatice.

In şesul Miletinului   se întâlnesc  soluri tinere, aluviale şi coluviale, iar local  mici  petice de sărături.

a) podzolice, de culoare cenuşie şi brună, situate pe terasa înaltă paralelă cu albia râului Miletin, suprapuse peste formaţiuni aluvionare vechi sarmatice, avand la mare adâncime prundişuri şi nisipuri, străpunse de straturi impermeabile, soluri de tip A – B – C, ce conţin o cantitate mai redusă de humus, dar cu formaţiuni argiloase şi care necesită o mare cantitate de îngrăşăminte;

b) soluri aluvionare – nisipoase, suprapuse peste argile aluvionare, mereu în modificare ca urmare a deselor revărsări  ale  Miletinului, soluri localizate în stânga acestui râu şi în imediata apropiere a albiei sale minore;

c) hidromorfe, lăcovişti şi sărăturoase de tip Ag şi AG, localizate în bălţile pâraielor Miletin, Călugără  Mare  pe şesul Budei.

Flora  si  fauna   comunei este foarte bogată, variată şi  spontană.

Aceste tipuri de sol determină o repartizare deosebită a culturilor agricole, pretându-se la specificul local de sol şi climă în mod special culturile de  porumb, grâu, secară  şi culturilor tehnice, sfeclă de zahăr, in şi cânepă  şi mai puţin cele de cartof şi viţei de vie.

Vegetaţia este caracteristică silvo-stepei şi formaţiunilor de pădure, cu trecere spre zona deluroasă - subcarpatică. Predomină gramineele, dicotiledonatele cu flori, precum şi pădurile de stejar, jag, carpen, frasin, plop, mesteacăn, arţar şi jugastru.

Dintre plante întâlnim: ghiocelul, vioreaua, lucerna, ciuboţica cucului, brânduşa, scai, ceapa ciorii sânziana, maci, lăcrămioară, apoi trifoiul, urzica, lumânărica, fraga.

Fauna cuprinde un număr foarte mare de nevertebrate (insecte) şi vertebrate (reptile, păsări) printre care amintim: piţigoiul (Parus major), gaiţa, coţofana, graurul, ciocârlia, cucuveaua, ciocănitoarea verde (Picus viridis) rândunica, vrabia de casă, vrabia de câmp.

În  bălţile de  pe cursul pârâului  Miletin şi Lipoveni se întâlnesc  păsări de apă, în special raţe sălbatice, lişiţe, apoi peşti,broaşte ţestoase, crustacee Dintre peşti amintim: crap (Cyprinus carpio), lin (Tinca, tinca), mreana (barbus, barbus) somn (Silurus glanis) ţiparul.

Dintre mamifere predomină rozătoarele – popândăul, carnivorele mici, cum sunt: dihorul (Mustila putorius), jderul (Partes martes, precum şi unele de talie mare printre care:mistreţul (Sus scrofa) căprioara (Capreolus capreolus), vulpea şi iepurele.

Situaţia economico – socială a comunei

 Suprafaţa totală a comunei este de 5455,42 ha, din care suprafaţa agricolă este de 2334,2 ha. Faptul că suprafaţa agricolă reprezintă 42,8 % din suprafaţa totală a comunei, se reflectă şi în structura economică, agricultura deţinând o pondere importantă.

În comuna Coşula activează un număr de 40 agenţi economici cu diferite obiecte de activitate: 2 mori, o brutărie, 2 ateliere de tâmplărie, 3 secţii debitat buşteni, 3 agenţi economici având ca obiect de activitate şi prestările de servicii în agricultură.

Agricultura reprezintă principala ramură economică a comunei şi concentrează cea mai mare parte a forţei de muncă, suprafaţa arabilă a comunei fiind de 1667,82 ha . Principalele culturi sunt: porumbul, floarea soarelui, grâul, sfeclă de zahăr, cartofii şi plantele furajere.

Învăţământ – cultură şi sănătate publică 

În comuna Coşula, funcţionează un număr de 4 şcoli, două grădiniţe şi o bibliotecă.

Pe teritoriul comunei Coşula, în afară de  mănăstirea Coşula, mai sus menţionată, mai există două biserici, iar alte două sunt în faza de construire.

În comuna noastră funcţionează un dispensar de medicină umană şi două farmacii.

Indicatori

| Pagina principala |