Comuna Cândeşti
Date de contact:
Primăria comunei Cândeşti
comuna Cândeşti, judeţul Botoşani
tel: 0231/625519
fax: 0231/625530
Istoricul comunei Cândeşti
Referitor la istoricul satului Cândeşti în lucrarea “Documente romanice historica” vol I anii 1384-1448 intocmită de C.Cihodaru, I.Caprosu şi L.Simanschi, editura Academiei Republicei Socialiste România, Bucureşti 1975, satul Cândeşti apare într-un extras de donaţie din data de 7 iulie 1430 în timpul domniei lui Alexandru cel Bun ca fiind dat de către domnul giupânul Stifu menţionându-se următoarele “Cu bunăvoia boierilor noştri s-au dat giupânului Stifu s-au dat Serbăneştii, pe Săriat,şi cu mori în Siriat, şi …<Cândeşti, pe Siret, cu moara în Siret, între Grămeşti şi Rogojeşti., şi mai jos de Călineşti. In aceeaşi lucrare într-un extras din 1437 din 20 decembrie apare denumirea de sat Cândiţii pe râul Siret dăruit lui Mihail de la Dorohoi.
Lexiconul lui Nicu Filipescu – Dubău care a trăit înainte de 1900, relatează pe scurt – cum susţine episcopul Melcirebac care a trăit între anii 1832-1892 în lucrarea sa “Cronica uşiilor“ Cândeştiul şi-ar trage obârşia numelui de la Toma Cândea care a fost portarul Sucevei în timpul domniei lui Stefan cel Mare şi consilier domnesc într-un document din 11 mai 1463 numit “boier de credinţă”. In 1972 ziaru”Clopotul “din Botoşani înserează următoarele notiţe cu referire la istoricul satului Cândeşti:”In anul 1480 septembrie 15 Stefan cel Mare dă şi întăreşte lui Duma Clucer ocina dreaptă cumpărătura paniţei lui Nastea, fiica lui Petre Brăiescu, satul Cândeşti, pe Siret, cumparat de Petre Brăiescu care la rândul său la cumparat de la Steful Jumătate împreună cu alt sat Lozna”.
Mai târziu se pomeneşte că moşia Cândesti a fost închinată Mănăstirii Dobrovăţ din judeţul Vaslui care la rândul său se afla închinată Mănăstiriilor greceşti de la ”Sf. Angură”.
In anul 1775 cuprinsul Cândeştiilor odata cu răpirea Bucovinei de Imperiul Hasburgic este tăiat de la nord la sud de-a lungul pârâului Molniţa, în graniţă între Moldova şi Imperiul Austro-Ungar, până în 1918, partea rămasă Moldovei poartă numele de Cândeşti iar partea luată de austrieci poartă numele de Kindestie deci- C ândeşti.
Despre obârşia numelui Kindesie, Nichenauzer (istoric austriac) spune că ar deriva din turcescul “Kendi” = singur, izolat, iar alţii spun că la origine ar fi vorba de un boier Kendi care este amintit într-un document din anul 1463. Ultimele afirmaţii sunt din Izvoarele Austriece. După 1859 şi mai ales după Reforma Agrară din 1864 a lui Alexandru Ioan Cuza împărţirea administrativă a teritoriului satului Cândeşti se făcea în funcţiile de limitele mosiilor proprietariilor de interesele acestora. Aşa se face că partea cuprinsă între râul Siret –Molniţă adică localitatea Kindesi precum şi localitatea Rogojesţi revin familiei de boieri Flondor făcând parte din Bucovina răpită de Imperiul Austro-Ungar.
Cum această moşie reclamă mână de lucru familia boierului Flondor aduce muncitori Agricoli din Galiţia care apoi au devenit locuitorii satelor Cândeşti I şi Rogojeşti.
Remarcăm faptul că de atunci şi până în prezent aceştia convieţuiesc împreună cu românii moldovenii fiind prezenţii la toate marile momente ale istoriei neamului.
La 1877 la Războiul de Independenţă participa patru bărbaţi, la Primul Război mondial 80 de bărbaţi, la al doilea Război Mondial 29 de bărbaţi, căzând la datorie 61 de locuitori ai comunei.
In actuala configuraţie administrativ-teritorială comuna Cândeşti a luat fiinţă în anul 2003 conform Legii 344 /24 iunie.
1. Asezarea, Limitele, Suprafaţa
Comuna Cândeşti este aşezată in nord-vestul judeţului Botoşani la 50 km de reşedinţa de judeţ şi 35 km de oraşul Dorohoi.
Este limitată la vest de râul Siret care o desparte de judeţul Suceava, la nord se află comuna Mihăileni, la est comunele Dersca şi Lozna iar la sud comuna Vârfu-Câmpului.
Comuna are în componenţa sa, satele: Cândeşti, Talpa, Viţcani şi Călinesti.
Comuna Cândeşti are o suprafată de 98 km p.
2. Relieful
Prin aşezare teritoriul comunei este o parte componentă a Podişului Sucevei
Această regiune face parte din Platforma Moldovenească, o prelungire a Platformei Ruse. Fundamentul este precambrian peste care s-au depus sendimente groase paleozoiece, mezozoice şi neozoice.
La suprafaţă se individualizează un orizont de şisturi argiloase, nisipuri şi pietrişuri.
Comuna este aşezată din punct de vedere morfologic în Valea Siretului şi pe versantul vestic al dealului Bour.
Altitudinea maximă este de 375 m pe dealul Viţcani iar minima de 250m în Valea Siretului. Siretul formează o luncă largă de 2,5 –3 km.
3. Principalele caracteristici ale climei
Aşezată în nord-estul ţării comuna Cândeşti are clima influenţată de masele de aer din estul continentului reci şi uscate cât şi de masele de aer arctice reci şi umede. Vara predomină masele de aer umede şi răcoroase cu frecvenţă mai redusă fiind masele cu aer cald şi secetos, de tip continental.
Iarna predomină masele de aer ale anticiclonului siberian dar şi masele de aer polar care determină temperaturi scăzute şi vânturi puternice. Alteori prezenţa maselor de aer arctic şi groenlandez determină producerea unor ninsori abundente cu viscoliri puternice.
Temperatura medie anuală este de 8 grade cu media lunilor de vară de 18 grade iar a lunilor de iarnă minus 6 grade.
Temperaturile extreme a fost de 34 grade şi respectiv minus 27 grade.
Primul îngheţ apare la sfârşitul lunii septembrie iar ultimul la începutul lunii mai. Intre aceste limite numărul posibil de zile cu îngheţ este de 205 ceea ce influenţează structura culturilor agricole.
Umiditatea medie a maselor de aer este mare (80 la sută) maxima fiind în decembrie iar minima în aprilie.
Cantitatea medie a precipitaţiilor este de 750mm/an cu o maximă în luna iunie şi minima în februarie. Numărul anual de zile cu precipitaţii fiind de 170.
In zona comunei Cândeşti predomină vânturile din nord-vest şi sud est mai frecvente şi puternice la sfârşitul iernii.
4. Caracteristice hidrografice
Datorită aşezării în Valea Siretului pe teritoriul comunei Cândeşti stratele acvifere freatice sunt bogate şi calitativ superioare cu o adâncime între 2 –20 m.
Reţeaua hidrografică este formată de râul Siret care primeste pe teritoriul comunei apele pâraielor Molniţa, Melentina şi Hlibicioc. Molnita este primul mare afluent al Siretului dupa ce pătrunde în ţara noastră dinspre Ucraina. Râul Siret are regimuri hidrografic reglementat de existenţa Lacului Rogojeşti în amonte pe teritoriul comunei Mihăileni.
Debitul Siretului înregistreaza două maxime: de primăvara şi toamnă cu o medie de 174 mc /s şi o minimă de iarnă de 6,3 mc/s.
Malul Siretului este îndiguit pe teritoriul comunei pe o lungime de 3 km.
5. Solurile
Solurile din comuna Cândeşti sunt puţin variate datorită condiţiilor omogene de formare astfel în lunca Siretului sunt aluviuni nisipo-mâloase slab înţelenite
Aceste aluviuni sunt soluri tinere cu o succesiune de strate litologice nelegate între ele genetic.
Cu cât ne îndepărtăm de albia minoră apar solurile aluviale fertile bune pentru păşuni şi legumicultură. Izolat apar soluri aluviale gleizate slab productive datorită prezenţei apei freatice la mică adâncime.
Pe terase şi în zona interfluviului s-au format soluri brune cenuşii cele mai răspândite pe teritoriul comunei, soluri fertile şi productive pentru culturile de cartofi şi sfeclă de zahăr.
6. Vegetaţia şi fauna
Teritoriul comunei se află în zona de interferenţă a pădurilor de păioase cu silvostepa. Pădurile ocupa mici suprafeţe pe dealurile Călineşti –Talpa. Cresc specii de gorun, carpen, tei, arţar, salcâm.
Vegetaţia păşunilor şi fâneţelor cuprinde specii de coada şoricelului, peliniţă, lucernă, trifoi roşu, ciulini, mac. Pe malurile iazurilor s-a dezvoltat o vegetaţie iubitoare de apă: potbal, rogoz, papură, pipirig, stânjenel.
Fauna este cea obişnuită zonei pădurilor de foioase: mistreţi, căprioare, dihori, vulpi, jderi, greieri, păianjeni, prepeliţe, ciocănitori.
Baza materială a şcolilor din comuna Cândeşti este alcătuită din 5 şcoli cu 19 săli de clasă.
Ř Scoala nr 1 Cândeşti
- localul vechi 1912
- localul nou 1965
Ř Scoala nr 2 Cândeşti- 2002
Ř Scoala cu clasele I-IV Talpa –2002
Ř Scoala cu clasele I-IV Vitcani-2002
Ř Scoala cu clasele I-IV Călinesti- 1889
C. Teren de sport care cuprinde un teren de fotbal şi un teren de handbal
Şcolile nu au săli de sport, orele de educaţie fizică desfăşurându-se în aer liber sau în sălile de curs.
Sistemul de încălzire este asigurat prin sobe cu combustibil solid.
Şcolile noi construite în 2002 (Talpa, Vitcani, Cândeşti I) se aprovizionează cu apă curentă având sisteme de canalizare proprii.
Şcolile nr. 1 Cândeşti şi Călineşti folosesc apa de la fântânile proprii.
Baza didactică. Menţionam că în şcolile nou construite precum şi la şcoala nr. 1 Cândeşti există mobilier modern format din măsuţe şi scaune aduse de Inspectoratul Scolar Botoşani prin Banca Mondială. Şcoala Călinesti are mobilier uzat şi învechit.
Şcoala nr. 1 Cândeşti are in dotare două calculatoare şi un copiator. Celelalte materiale necesare procesului instructiv educativ care se folosesc la ore sunt învechite multe dintre ele fiind recondiţionate de cadrele didactice prin forţe proprii.
La şcoala nr. 1 Cândeşti există o bibliotecă cu 4675 volume iar la şcoala Talpa 1600 de volume. Cărţile din dotare sunt învechite şi multe dintre ele depăşite. In privinţa dinamicii populaţiei şcolare se constată o continuă scădere a numărului copiilor. Resursele umane sunt asigurate de un număr de 24 cadre didactice din care 23 sunt calificate şi una în curs de calificare, un muncitor de întreţinere cu ˝ norma, un secretar cu ˝ normă, patru îngrijitori cu ˝ de norma şi un îngrijitor cu norma întreagă.
La şcolile din comuna Cândeşti frecventează 209 elevi în ciclul primar, 90 în ciclul gimnazial şi 90 sunt preşcolari.
Activitatea de viitor presupune luarea de măsuri concrete care să se materializeze în:
- reparaţii capitale pentru Şcolile Călineşti şi nr. 1Cândeşti
- alimentarea cu apa potabilă a celor două şcoli
- construirea a două magazii de lemne la şcolile Talpa şi Cândeşti I
- introducerea încălzirii centrale pe bază de gaz metan
- amenajarea de garduri la şcolile Viţcani şi Călinesti
- spaţii cu flori la toate şcolile
- racordarea Şcolii nr. 1 Cândeşti la Internet
- dotarea tuturor şcolilor cu calculatoare
- amenajarea de trotuare către punctele de lucru din şcoli.
CULTURA
In comuna Cândeşti există un Cămin Cultural construit în anul 1968 care este într-un avansat stadiu de degradare datorită lipsei de interes după 1990, întrucât în fosta comună Mihăileni mai existau încă 4 Cămine Culturale iar celui din Cândeşti nu i s-a mai dat atenţie. De aceea se impune i reabilitarea a Căminului Cultural din satul Cândeşti prin RK cu fonduri obţinute de la Banca Mondială şi contribuţia comunităţii locale.
In viitor se impune participarea administraţiei locale şi a tuturor factorilor responsabili din comună pentru ca in cel mai scurt timp pe raza comunei Cândeşti să fie pusă în funcţiune un Cămin Cultural pentru a se încuraja înfiinţarea de formaţiuni artistice de obiceiuri si tradiţii cândva puternice pe raza comunei.
Populaţia, ca element dinamic al aşezărilor, care condiţionează dezvoltarea economică a acestui teritoriu a evoluat în mod diferit sub multiplele ei aspecte.
Studiul numărului, densităţii, mişcării, structurii precum şi a altor elemente ale populaţiei, în raport cu cadrul geografic, ne dă posibilitatea cunoaşterii cauzelor care explică repartiţia populaţiei pe acest teritoriu cât şi a consecinţelor ce decurg din acesta. De asemenea, necesitatea cunoaşterii populaţiei în cadrul studiilor de sistematizare, derivă din dubla ei postură de factor esenţial în elaborarea şi realizarea programului de dezvoltare şi în acelaşi timp, beneficiar al acestora, deoarece totul ce se face în sistematizarea teritorială este numai pentru populaţie.
La nivelul comunei, analiza datelor statistice din ultimii ani, reliefează faptul că numărul de locuitori a început să crească în procente foarte mici, datorită faptului că au început a se stabili mulţi tineri în comună. Astfel se observă o creştere a populaţiei de vârstă de la 20 – 40 ani datorită faptului că mulţi tineri au început să lucreze pământul, au mai venit în comună şi cetăţeni care au plecat la muncă în străinătate.
În anul 2002 populaţia comunei era de 2200 locuitori iar la data de 01.01.2004, comuna număra un număr de 2246, înregistrându-se o creştere de 0,95 % a populaţiei.
Natalitatea creşte din anul 2003 după cum urmează:
- 2003 – 6 copii născuţi;
- 2004 – 10 copii născuţi;
Mortalitatea are o creştere şi descreştere din anul 2003 după cum urmează:
- 2003 – 18 decese;
- 2004 – 10 decese.
Din compararea datelor mai sus prezentate se observă un procent în creştere a naşterilor faţă de decedaţi.
În ultimii ani se înregistrează un excedent de forţă de muncă prin creşterea numărului de şomeri. Mulţi tineri din comună merg pe perioade mici de timp în afara ţării în căutarea unui loc de muncă. Relansarea ocupării forţei de muncă necesită acţiuni concrete la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale, al agenţilor economici cu capital de stat sau privat în direcţia stimulării cererii de forţă de muncă şi flexibilitatea ofertei acestora:
Acest lucru ar putea fi realizat prin:
- dezvoltarea proprietăţii private,
- promovarea unei politici fiscale şi de creditare pentru încurajarea agenţilor economici care creează noi locuri de muncă,
- calificarea tinerilor şi femeilor care sunt mai afectaţi de fenomenul „şomaj” în meserii sau profesii solicitate pe piaţa de muncă,
- recalificarea adulţilor în scopul reintegrării acestora în muncă,
- perfecţionarea pregătirii profesionale.
Prin legislaţia existentă se promovează o politică activă de ocupare a forţei de muncă ce se concretizează în:
- acordarea de indemnizaţii lunare agenţilor economici ce angajează absolvenţi ai învăţământului preuniversitar sau universitar şi recalificarea gratuită a acestora,
- acordarea de credite cu dobândă redusă,
- înfiinţarea de centre de calificare şi recalificare a şomerilor.
Protecţia socială însă nu se referă doar la şomeri. Trebuie avuţi în vedere şi bătrânii, bolnavii, minorii care sunt lipsiţi de posibilităţi materiale pentru asigurarea unui trai decent.
La nivelul Consiliului Local Cândeşti se ţine o evidenţă clară a persoanelor şi familiilor cu probleme sociale deosebite dar fondurile de ajutare ale acestora sunt foarte mici şi totodată insuficiente.
Estimări cu privire la dezvoltarea activităţilor industriale
Având în vedere resursele aproape inexistente pe raza comunei noastre şi lipsa unei tradiţii nu se prevăd perspective de dezvoltare industrială pe scară largă dar prin sprijinul statului se pot dezvolta activităţi industriale, datorită faptului că pe raza comunei sunt importante resurse de BALAST Datorită acestei bogăţii pe plan local se poate dezvolta o ramură de exploatare şi de transport a acestuia.
Agricultura reprezintă la nivelul comunei noastre principala activitate economică preponderent ca sursă de venituri atât din sectorul vegetal cât şi din sectorul creşterii animalelor.
Ca urmare a aplicări legilor fondului funciar, la nivelul comunei sunt un număr aproximativ de 1.170 proprietari de teren agricol care îşi cultivă terenul proprietatea lor, cât şi alte terenuri arendate, stabilindu-şi structura culturilor şi amplasarea acestora în colaborare cu specialiştii de la centrul agricol, obţinând producţii bune şi foarte bune, funcţie de condiţiile climatice cât şi un număr de 18 proprietari pădure.
Suprafaţa agricolă la nivelul comunei este de aproximativ 2216 ha. Această suprafaţă este compusă după cum urmează:
- teren arabil – 2135 ha,
- păşuni – 73,7 ha,
- livezi – 7,7 ha
10 % din suprafaţă agricolă a comunei se află în asociaţii agricole.
Majoritatea suprafeţelor agricole sunt lucrate mecanic obţinându-se recolte bogate.
Principalele culturi fiind:
- cultura de porumb
- cultura de păioase
- cultura de cartof
- cultura de sfeclă
- cultura de floarea soarelui
- cultura de fasole
- alte culturi
Suprafaţa cultivată cu păioase a cunoscut o creştere faţă de anul 2003 când s-a cultivat 750 ha adică 30 % din suprafaţa arabilă, ajungându-se la 780 ha în 2004 reprezentând 33 % din total arabil.
Suprafaţa cultivată cu porumb a cunoscut o creştere faţă de anul 2003 când s-a cultivat 600 ha adică 36 % din suprafaţa arabilă, ajungându-se la 715 ha în 2004 reprezentând 40 % din total arabil.
Suprafaţa cultivată cu cartofi a cunoscut o creştere faţă de anul 2003 când s-a cultivat 250 ha adică 23 % din suprafaţa arabilă, ajungându-se la 300ha în 2004 reprezentând 15 % din total arabil.
Suprafaţa cultivată cu sfeclă a cunoscut o scădere faţă de anul 2003 când s-a cultivat 50 ha adică 25 % din suprafaţa arabilă, ajungându-se la 20 ha în 2004 reprezentând 10 % din total arabil. Scăderea se datorează faptului că fabricile de zahăr din zonă au fost desfiinţate.
Suprafaţa cultivată cu floarea soarelui a cunoscut o scădere faţă de anul 2003 când s-a cultivat 10 ha adică 5 % din suprafaţa arabilă, ajungându-se la 5 ha în 2004 reprezentând 2,5 % din total arabil.
Suprafaţa cultivată cu fasole a cunoscut o creştere faţă de anul 2003 când s-a cultivat 25 ha adică 9 % din suprafaţa arabilă, ajungându-se la 50 ha în 2004 reprezentând 18 % din total arabil.
Suprafaţa cultivată cu alte culturii a cunoscut o creştere faţă de anul 2003 când s-a cultivat 130 ha adică 6 % din suprafaţa arabilă, ajungându-se la 265 ha în 2004 reprezentând 12 % din total arabil.
Analizând statistic producţiile medii obţinute la principalele culturi agricole se observă o creşterea producţiei la toate culturile agricole. Estimările făcute de specialiştii de la Camera agricolă întrevăd o creştere a producţiei agricole în anii următori. Acest lucru este posibil prin utilizarea îngrăşămintelor chimice şi naturale, folosirea de seminţe şi soiuri, hibrizi, fosfaţi, combaterea bolilor şi dăunătorilor prin utilizarea erbicidelor, insecticidelor, efectuarea tratamentelor în condiţii optime sub directa îndrumare a specialiştilor de la centrul agricol, efectuarea lucrărilor agro-tehnice la timp şi de calitate, evitarea parcelării şi fărâmiţării terenului pentru a se putea folosi dotarea tehnică modernă etc.
Acest lucru va duce la modernizarea gospodăriilor ţărăneşti individuale. Vor trebui asigurate pentru agricultură credite cu dobânzi mici, avantajoase pentru producătorii agricoli, acordarea de subvenţii, facilităţi şi preţuri stimulative pentru produse.
Referitor la evoluţia efectivelor de animale se remarcă faptul că în perioada 2003-2004 a avut loc o creştere a acestora.
În anul 2003 efectivul în sectorul gospodăriilor populaţiei a fost de 1001 capete bovine iar în anul 2004 de 1223 capete cu 10 % mai mult.
Specia porcină cunoaşte o scădere semnificativă în anul 2004, de 1110 capete faţă de 925 capete în anul 2003 cu un procent de 20 % mai mic. Prin urmare efectivul de porcine dispensat în 944 gospodării familiare este de 997 capete.
În perspectiva anului 2004 efectivele de păsări au cunoscut o creştere în anul 2004 de 2 % respectiv 9837 capete faţă de 10037 capete în 2003. revine pe gospodărie 10,6 capete urmând a ajunge în anul 2006 la 35 capete pe gospodărie.
Efectivul de ovine este dispensat în 280 gospodării cu o medie pe gospodărie de 1,87 care va ajunge în anul 2006 la 5 capete pe gospodărie.
Un accent deosebit se pune la ora actuală în creşterea efectivului matcă prin îmbunătăţirea calitativă a acestuia prin folosirea însămânţărilor artificiale cu material provenit de la rase cu producţii superioare. Avându-se în vedere că sectorul creşterii animalelor prin rase superioare reprezintă la nivel local importantă sursă de venituri, interesul manifestat de producătorii particulari în ultimii doi ani pentru obţinerea de producţii mari cât şi de a avea efective corespunzătoare din punct de vedere fenotipic şi genotipic preconizăm că în anii următori efectivele şi producţiile obţinute de la animalele producătorilor particulari să fie într-o curbă ascendentă. O mare importanţă în dezvoltarea acestei ramuri de activitate o reprezintă avantajele acordate deja de stat producătorilor particulari cât şi privaţi.
Priorităţi în transport
La nivelul comunei noastre, întreaga reţea de comunicaţii rutiere necesită refacere acesteia, astfel:
Porţiunea de drum judeţean 291 B ce face legătura între comuna Cândeşti – Lozna- Dersca- Dorohoi necesită asfaltare pe raza comunei noastre pe o distanţă de 4800 m
Viabilizare prin împietruire a drumurilor locale în localitatea Cândeşti dupa cum urmează:
- DS 370 cu un tronson de 800 m
- DS 260 cu un tronson de 830 m;
-DS 45 cu un tronson 500 m;
- DS 46 cu un tronson de 2820 m
- DS 184 cu un tronson de 160 m;
- DS 185 cu un tronson de 550 m
- DS 242 cu un tronson de 520;
- DS 104 cu un tronson de 1170m
3. Reabilitarea drumului comunal DC 75 CANDESTI-VITCANI
Gospodărie comunală (alimentarea cu apă)
O problemă de larg interes la nivelul comunei Cândeşti o reprezintă asigurarea cu apă a cetăţenilor. Având în vedere seceta prelungită din ultimii ani este necesar înfiinţarea aducţiunii cu apă a comunei. Preconizăm ca până în anul 2006 să întocmim documentaţia pentru realizarea de captare de apă şi începerea construcţiei avându-se în vedere faptul că există o lipsă acută de apă la nivelul comunei
Alimentarea cu energie electrică
Satele ce compun comuna Cândeşti au acces la alimentare cu energie electrică, practic neexistând decât 6 case care nu sunt racordate la reţea (persoane în vârstă cu posibilităţi materiale reduse)
Telecomunicaţiile
Reţeaua telefonică a comunei Cândeşti este asigurată prin centrala telefonică automată, având un număr de 150 abonaţi. Datorită multitudinilor de solicitări de posturi telefonice este necesar extinderea reţelei telefonice la nivelul comunei prin montarea unei centrale telefonice de capacitate mai mare. Din anul 2003 cetăţenii comunei au acces la un singur post de televiziune prin cablu iar prin demersurile făcute de către primarul comunei a fost instalată televiziunea prin cablu care furnizează un număr de 20 posturi de televiziune cu scopul creşterii accesului la informare a cetăţenilor.
Dezvoltarea serviciilor publice
La nivelul comunei Cândeşti se urmăreşte ca prin toate serviciile publice să crească nivelul de trai a cetăţenilor; transformării mentalităţii acestora şi ridicarea nivelului cultural al acestora.
Toate acţiunile care se vor întreprinde va urmări o mai bună deservire a populaţiei şi realizarea e acţiuni în scopul creşterii calităţii vieţii la nivelul de cultură a cetăţenilor.
La nivelul Consiliului Local se va urmări ca personalul din aparatul propriu şi personalul de conducere să dea o mai mare atenţie rezolvării problemelor cetăţenilor în mod operativ şi realizarea de noi servicii care să ducă la creşterea nivelului de trai, a cetăţenilor.
În comuna Cândeşti se va urmări dotarea cu aparatură corespunzătoare în vederea desfăşurării unei activităţi culturale la nivel superior prin procurarea de aparatură electrică şi electronică, cumpărarea de materiale necesare pentru procurarea de instrumente muzicale şi materiale sportive, avându-se în vedere că există spaţiul necesar pentru desfăşurarea de activităţi culturale şi sportive.
Se va urmării înfiinţarea unor formaţii folclorice pentru mai buna petrecere a timpului liber şi atragerea tineretului în activităţi culturale.
Se va organiza în cadrul şcolilor comunale expoziţii cu reprezentarea unor colecţii de carte tehnică în sprijinul agricultorilor.
În domeniul învăţământului şi unităţilor şcolare din comuna Cândeşti se va avea în vedere realizarea reformei în conţinutul său, aşezarea pe noi principii, conform Legii învăţământului a întregii munci de instruire.
În domeniul sanitar s-au efectuat următoarele :
- Infiinţarea unui cabinet medical
- Apă curentă,
- Magazie de lemne.
- Racordarea la gazul metan a principalelor instituţii medicale
- Asigurarea la nivel local a unei protecţii sporite pentru tineretul existent în comună a familiilor înfiinţate cât şi a familiilor revenite în comună.
Evoluţia construcţiilor de locuinţe
Ritmul de construire a locuinţelor şi anexelor gospodăreşti au luat o amploare mai mare după anii 1990 odată cu eliminarea restricţiilor impuse prin legislaţia vechiului regim cât şi prin posibilităţile mai largi de procurare a materialelor de construcţie.
Avându-se în vedere că preţurile pentru materialele de construcţie cât şi manopera pentru construirea de locuinţe este deosebit de mare cât şi a unei necunoaşteri temeinice a legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte creditele oferite în condiţii avantajoase de către stat ritmul de construcţie de noi locuinţe este foarte lent.
În anul 2003 la nivelul comunei Cândeşti s-au construit un număr de 5 locuinţe iar în anul 2004 s-au construit un număr de 8. Se preconizează ca până în anul 2006 la nivelul comunei să se mai construiască un număr de l5 locuinţe.
Principale obiective şi acţiuni privind dezvoltarea economică şi socială a comunei Cândeşti
Pentru asigurarea condiţiilor decente de trai ai locuitorilor de pe teritoriul comunei ne propunem următoarele:
- demersuri pentru racordarea instituţiilor şi a gospodăriilor locuitorilor la conducta principală de gaz.
- extinderea reţelei de telefonie şi televiziune prin cablu;
- concesionarea unei clădiri din domeniul public aparţinând Primăriei pentru deschiderea unor noi locuri de muncă (fabrica de încălţăminte )
- deschiderea unei pieţe publice şi dacă e posibil şi a unui obor de animale;
- acţiuni ecologice de întreţinere a parcurilor pajiştilor şi a albiei râului Siret;
- dezvoltarea unor parteneriate durabile cu localităţi din UE şi ţările est-europene;
- participarea mai largă a cetăţenilor la procesul decizional din administraţia locală prin înfiinţarea de panouri de afişaj a proiectelor şi hotărârilor Consiliului Local;
- alinierea şcolilor la standardele europene prin dotarea cu calculatoare, aparatură modernă şi racordarea la Internet
- înfiinţarea unui cabinet medical uman
- înfiinţarea unui cabinet veterinar
- reabilitarea Căminului Cultural din satul Cândeşti I
- înfiinţarea unei biblioteci comunale.
Indicatori
|
Denumire indicatori |
U.M. |
Total comună |
Sat Cândeşti |
Sat Vitcani |
Sat Calinesti |
Sat Talpa |
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
|
Populaţia |
pers |
2248 |
1203 |
373 |
168 |
496 |
|
Suprafaţa |
Ha. |
2301 |
1396 |
424 |
202 |
279 |
|
Locuinţe existente |
Nr. |
944 |
549 |
158 |
74 |
163 |
|
Suprafaţa locuibilă |
Mii mp. |
57,5 |
33,2 |
13,18 |
3,43 |
7,69 |
|
Lungimea drumurilor publice, din care: |
Km. |
73,5 |
51 |
10 |
6,5 |
7 |
|
- modernizate |
|
10 |
7 |
- |
- |
3 |
|
- pietruite |
|
40 |
29 |
6 |
2,5 |
2.5 |
|
- drumuri pământ |
|
23,5 |
14 |
5,5 |
2,5 |
1,5 |
|
Lungimea liniei de cale ferată |
Km. |
- |
- |
- |
- |
- |
|
Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile |
Km. |
- |
- |
- |
- |
- |
|
Lungimea reţelei canalizare |
Km. |
- |
- |
- |
- |
- |
|
Lungimea reţelei electrice |
Km. |
80,5 |
54,5 |
11 |
7 |
8 |
|
Număr de gospodării racordate la reţeaua electrică |
Nr. |
935 |
545 |
157 |
71 |
162 |
|
Salariaţi – nr. mediu |
Pers. |
104 |
51 |
21 |
18 |
14 |
|
Suprafaţa agricolă, din care: |
Ha. |
2216,4 |
1328,9 |
396,4 |
198,9 |
291,9 |
|
- suprafaţa arabilă |
|
2135 |
1294 |
380 |
190 |
271 |
|
- păşuni |
|
73,7 |
33 |
12 |
8,2 |
20,5 |
|
- fâneţe |
|
- |
- |
- |
- |
- |
|
- vii |
|
- |
- |
- |
- |
---------- |
|
- livezi |
|
7,7 |
1,9 |
4,4 |
0,7 |
0,4 |
|
Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră |
Ha. |
- |
- |
- |
- |
- |
|
Ape, bălţi |
Ha. |
- |
- |
- |
- |
- |
|
Alte terenuri |
Ha. |
28,05 |
25,85 |
1 |
0,4 |
0,8 |
|
Efective de animale, din care: |
Cap. |
12.716 |
6774 |
2348 |
865 |
2765 |
|
- bovine |
|
1223 |
718 |
230 |
52 |
223 |
|
- porcine |
|
925 |
484 |
140 |
53 |
248 |
|
- ovine |
|
531 |
284 |
128 |
46 |
73 |
|
- păsări |
|
10.037 |
5288 |
1850 |
714 |
2185 |
|
Unităţi de Poştă |
Nr. |
2 |
1 |
- |
- |
1 |
|
Abonaţi la serviciul telefonic |
Nr. |
150 |
96 |
26 |
8 |
20 |
|
Abonaţi la radio |
Nr. |
935 |
645 |
157 |
71 |
62 |
|
Abonaţi la T.V. |
Nr. |
800 |
490 |
130 |
50 |
130 |
|
Unităţi de învăţământ, din care: |
Nr. |
10 |
4 |
2 |
2 |
2 |
|
- grădiniţe |
|
5 |
2 |
1 |
1 |
1 |
|
- şcoli |
|
5 |
1 |
1 |
1 |
1 |
|
Populaţia şcolară |
Nr. |
238 |
143 |
41 |
18 |
36 |
|
Personal didactic, din care: |
Nr. |
28 |
21 |
3 |
2 |
2 |
|
- calificat |
|
24 |
17 |
3 |
2 |
2 |
|
Cămine culturale |
Nr. |
1 |
1 |
- |
- |
- |
|
Biblioteci |
Nr. |
- | - | - | - | - |
|
Spitale |
Nr. |
- | - | - | - | - |
|
Paturi in spital |
Nr. |
- | - | - | - | - |
|
Dispensare / cabinete medicale umane |
Nr. |
- | - | - | - | - |
|
Medici / medici de familie |
Nr. |
- | - | - | - | - |
|
Personal mediu sanitar |
Nr. |
- | - | - | - | - |
|
Dispensare /cabinete medicale veterinare |
Nr. |
- | - | - | - | - |
|
Medici sector public / privat veterinar |
Nr. |
1 |
1 |
- |
- |
- |
|
Personal mediu sanitar veterinar |
Nr. |
- |
- |
- |
- |
- |
|
Agenţi economici |
Nr. |
27 |
14 |
5 |
2 |
6 |
|
- producţie, mică industrie, ind. alimentară |
Nr. |
4 |
3 |
1 |
- |
- |
|
- comerţ, magazine, depozite |
Nr. |
21 |
10 |
3 |
2 |
6 |
|
- asociaţii agricole |
Nr. |
2 |
1 |
1 |
- |
- |
|
Înfrăţiri cu alte comune |
|
- |
- |
- |
- |
- |
|
Organizaţii neguvernamentale înfiinţate |
Nr. |
- |
- |
- |
- |
- |
| Pagina principala |